Home » Articole » RO » Regional » Europa » Uniunea Europeana » Alegerile în Parlamentul European

Alegerile în Parlamentul European

European-parliament-strasbourg-inside

Alegerile în Uniunea Europeană au loc la fiecare cinci ani prin sufragiu universal pentru persoanele adulte. În Parlamentul European sunt aleşi 751 parlamentari europeni, în mod direct, încă din 1979. Nicio altă instituţie europeană nu se alege în mod direct, deşi Consiliul Uniunii Europene şi Consiliul European sunt compuse în principal din oficiali aleşi la nivel naţional de fiecare ţară membră a Uniunii Europene.

Participarea la vot

Analizele au arătat că în campaniile pentru alegerile în Parlamentul European bătălia s-a dat de multe ori pe probleme naţionale, fiind folosite de votanţi pentru a pedepsi guvernele proprii pe termen mediu. De la primele alegeri în 1979 s-a observat o apatie în creştere pentru aceste alegeri. în ciuda importanţei crescânde a Parlamentului European. Analiştii politici din Cologne consideră că de fapt votanţii îşi exprimă astfel punctul lor de vedere referitor la integrarea europeană. Deşi guvernele sunt din ce în ce mai pro-europene, europarlamentarii eurosceptici sunt din ce în ce mai mulţi.
 
 În Marea Britanie, în 1999 au participat la vot pentru alegerile europene 11 milioane persoane, în condiţiile în care la spectacolul TV Big Brother din 2002 au votat 22 milioane persoane.
 
 Deşi prezenţa actuală la vot este mai mică cu peste 50% faţă de 1999, situaţia nu este considerată critică, comparativ cu situaţia votanţilor din Statele Unite ale Americii.

Sistemul de votare

Nu există un sistem de vot uniform pentru alegerea europarlamentarilor; fiecare stat membru poate alege propriul său sistem, ţinând cont de trei restricţii:

  • Sistemul trebuie să fie o formă de reprezentare proporţională, pe liste de partid sau individual.
  • Aria electorală poate fi divizată dacă aceasta nu va afecta natura proporţională a sistemul de votare.
  • Oricare prag electoral la nivel naţional nu trebuie să fie mai mare de 5%.

Alocarea numărului de locuri pentru fiecare membru se bazează pe principiul proporţionalităţii degresive, astfel încât dacă este luată în considerare populaţia din fiecare ţară, statele mai mici au mai multe locuri decât ar avea în cazul proporţionalităţii stricte cu numărul de locuitori. Cum numărul de locuri pentru fiecare ţară s-a stabilit prin negocieri, nu există o formulă exactă pentru repartizarea numărului de locuri pentru ţările membre. Nu se poate realiza nicio schimbare în această configuraţie fără consimţământul unanim al tuturor guvervelor.

Schimbările în Parlamentul European între Tratatul de la Nisa şi cel de la Lisabona
Member state 2007
Nisa
2009
Nisa
2014
Lisabona
2014c
+ Croatia
     Member state 2007
Nisa
2009
Nisa
2014
Lisabona
2014c
+ Croatia
     Member state 2007
Nisa
2009
Nisa
2014
Lisabona
2014c
+ Croatia
Germania 99 99 96 96 Republica Cehă 24 22 22 21 Slovacia 14 13 13 13
Franţa 78 72 74 74 Grecia 24 22 22 21 Croaţia 11
Marea Britaniea 78 72 73 73 Ungaria 24 22 22 21 Irlanda 13 12 12 11
Italia 78 72 73 73 Portugalia 24 22 22 21 Lituania 13 12 12 11
Spania 54 50 54 54 Suedia 19 18 20 20 Letonia 9 8 9 8
Polonia 54 50 51 51 Austria 18 17 19 18 Slovenia 7 7 8 8
România 35 33 33 32 Bulgaria 18 17 18 17 Cipru 6 6 6 6
Olanda 27 25 26 26 Finlanda 14 13 13 13 Estonia 6 6 6 6
Belgia 24 22 22 21 Danemarca 14 13 13 13 Luxemburg 6 6 6 6
Ţările cu litere italice sunt divizate în constituenţi subnaţionali.
a Include Gibraltar, dar nicio altă dependenţă BOT, SBA sau Crown
b Speakerul nu este numărat oficial, rămânând astfel 750 europarlamentari.
c Conform propunerii Parlamentului European din 13 martie 2013.
Malta 5 5 6 6
Total: 785 736 751b 751

Grupuri politice

Uniunea Europeană are un sistem multipartinic. Adesea niciun partid nu reuşeşte să câştige puterea de unul singur, astfel încât trebuie să coopereze cu altele pentru a forma coaliţii cunoscute sub numele de „grupuri”. De notat că, întrucât din aceste alegeri nu rezultă niciun guvern, nu există nicio coaliţie permanentă, formală.

Cele două partide majore sunt Partidul Popular European conservator şi Partidul Socialiştilor Europeni socialist. Ele formează cele mai mari două grupuri, denumite EPP-ED şi respectiv PES, împreună cu alte partide mai mici. Există numeroase alte grupuri care includ Comuniştii, Regionaliştii, Naţional Conservatorii, Liberalii, şi Euroscepticii. Împreună ele formează cele şapte (între ianuarie 2007 şi noiembrie 2007: opt) grupuri recunoscute din parlament.

Europarlamentarii care nu sunt membri ai vreunui grup sunt cunoscuţi ca neînscrişi.

Grupuri politice

Rezultatele alegerilor pe grupuri politice, 1979 – 2009. De la stânga la dreapta:

  Stânga Radicală
  Socialişti
  Verzi şi Regionalişti
  Verzi
  CDI sau TGI
  Neînscrişi
  Liberali
  Alianţa Radicală
  CD / EPP
  Forza Europa
  Conservatori
  Eurosceptici
  UEN
  Dreapta îndepărtată

Adaptare şi traducere din Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *