» » » » » Aspecte ecologice ale telelucrului

Aspecte ecologice ale telelucrului

postat în: Telelucru | 0

Activitatea zilnica a oamenilor are un important impact asupra mediului inconjurator. Aceasta se repercuteaza automat asupra costurilor sociale si economice. Telelucrul, si intr-o masura mai mica teleactivităţile, reprezinta o modalitate de reducere a efectelor negative asupra mediului a activitatilor umane.

Reducerea utilizarii automobilelor si a consumului de resurse neregenerabile

Conform studiilor Ministerului Transporturilor al SUA, Agentiei de Protectia Medilui si AT&T, numai angajatii AT&T au evitat in 1999, prin activitati de telelucru, parcurgerea a cca. 140 milioane km, economisind astfel 15,6 l de benzina. In acest mod s-a reusit sa se evite urmatoarele emisii de poluanti:

  • 37 milioane kg dioxid de carbon
  • 162 milioane kg hidrocarburi
  • 84 milioane kg oxizi de azot
  • 1,25 miliarde kg monoxid de carbon

Aceste cifre sunt mari pentru ca nu se ia in considerare numai cantitatea de combustibil consumata, ci si transformarile fizico-chimice la care este supus aerul.

Prin eliminarea deplasarilor fizice, telelucrul poate reduce implicit si consumul de resurse neregenerabile. Chiar daca exista tendinta de a reduce emisiile poluante ale automobilelor prin utilizarea de filtre si noi tehnologii, acestea nu pot fi eliminate definitiv, iar marile corporatii din domeniul petrolului au investit prea mult in infrastructura lor pentru a permite o comutare rapida a transportului auto prin utilizarea energiei solare.

TL permite reducerea acestei poluari, prin renuntarea la utilizarea automobilului pentru deplasarea la locul de munca. In plus, in acest mod se reduc si costurile necesare intretinerii automobilelor, a drumurilor publice, etc. Studii asupra telelucratorilor (Handy, 1994; Kitamura, 1991, 1990; Mokhtaria,, 1991; Pendyala, 1992) au aratat ca acestia renunta zilnic la cel putin doua deplasari cu transportul auto.

De asemenea, TL poate reduce aglomerarea traficului urban in perioadele sale de varf.

Pentru ca TL sa aiba ca efect o reducere efectiva a traficului urban sunt necesare o planificare si o strategie comune si coordonate din partea diverselor departamente guvernamentale si ale administratiei locale. Impactul este minim in lipsa acestor corelari.

Trebuie avut insa in vedere ca diminuarea utilizarii automobilelor ar avea efecte financiare negative asupra unor sectoare economice. De asemenea, s-ar reduce taxele si impozitele generate de vanzari, servicii si intretinerea automobilelor. Aceste implicatii fac mult mai dificila adoptarea efectiva a unei astfel de strategii.

Mai multe studii asupra impactului lucrului la distanta asupra traficului (Autoglass, 1996) considera ca se poate ajunge astfel la o reducere a traficului auto zilnic de pana la 38%.

Reducerea solicitarilor de spatii fizice

Una din legile economice fundamentale ale fortei de munca spune ca oamenii se muta la orase in cautarea locurilor de munca, simultan cu deplasarea din centrele urbane agglomerate catre zonele periferice si orase mai mici, in cautarea unui mediu de viata mai bun, cu conditia ca locul de munca sa poata fi accesibil cu ajutorul transportului in comun sau personal. In cazul telelucrului, distanta fata de locul de munca devine un element nesemnificativ. Se poate lucra la distanta chiar daca esti in varf de munte.

Raspandirea pe scara larga a TL in cadrul unei companii va diminua nevoile de spatiu de lucru. Aceasta presupune micsorarea costurilor necesare securizarii, operarii si mentinerii locurilor de munca, ca si a celor destinate mediului (incalzire, ventilatie, aer conditionat, etc.) si spatiilor de parcare pentru automobilele lucratorilor. Parcarile, de ex., sunt sursa multor probleme de. Spatiile de parcare uriase actioneaza ca un colector solar gigant, scazand albedoul suprafetei pamantului si crescand temperatura in vecinatatea lor. Aceasta incalzire locala determina o crestere a temperaturii medii a zonelor urbane, fenomen cunoscut sub numele de „efect termic insular”.

Constructia parcarilor se face in detrimentul spatiilor verzi si a celor agricole. Intr-un oras dezvoltat, se poate ajunge ca jumatate din terenul utilizat sa fie alocat diverselor nevoi automobilistice (parcare, intretinere, etc.) (MacKenzie, 1992). Cheltuielile urbane cu aceste spatii, precum si poluarea fizica a acestor zone (inclusiv prin deversareea locala a unor deseuri) vor fi, in cazul utilizarii TL, mult diminuate.

Modificari asupra utilizarii infrastructurii de transport

Intrucat TL actioneaza ca o forta descentralizatoare, infrastructura de transport ajunge sa fie mai putin solicitata (Schuler, 1992). O astfel de strategie, daca este aplicata pe scara larga, poate avea consecinte majore pentru reteaua de transport si activitatile legate de constructia, intretinerea si repararea acesteia.

Modificari asupra activitatilor casnice

TL permite o utilizare mai eficienta a spatiului de acasa. Spatiile nefolosite pot fi convertite in birouri, permitand o repartitie mai rationala a impozitelor si taxelor aferente. Se economisesc astfel si banii dedicati cheltuielilor pentru microclimat, care vor fi cheltuiti acum doar pentru un singur spatiu, intrucat locul de munca si cu cel de acasa coincid.

Implicatii asupra urbanismului

TL contribuie la o descentralizare a aglomerarilor urbane, oamenii nemaifiind obligati sa locuiasca aproape de locurile lor de munca (Mokhtarian, 1991).

Multe din impactele asupra mediului luate in discutie sunt rezultatul modificarilor comportamentale ale oamenilor. Aceste modificari au la baza motivatii prioritare de ordin personal, social sau economic.

Implicatii asupra consumului de material lemnos si a deseurilor de hartie rezultate

“Eliminarea hartiilor”, sintagma echivalenta dintotdeauna cu eliminarea birocratiei, devine un deziderat realizabil in era TIC. Elementele-cheie pentru aceasta sunt:

  • utilizarea pe scara larga a mesajelor electronice – e-mail;
  • dezvoltarea unui sistem intranet , in care manualele, deciziile, specificatiile, etc. sa fie stocate pe support magnetic, pe pagini web de circulatie interna, rezultand astfel si o accesare mai rapida a informatiei;
  • cooperarea on-line, prin transferul in retea de fisiere electronice in locul unei circulatii mai lente a hartiilor;
  • reducerea documentatiei pe support de hartie in relatiile firmelor cu beneficiarii, clientii si furnizorii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *