Home » Articole » RO » Regional » Romania » Oltenia » Mehedinţi » Localităţi Mehedinți » Baia de Aramă, Mănăstirea Sfinţii Voievozi

Baia de Aramă, Mănăstirea Sfinţii Voievozi

manastire sf voievozi

Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): MH-II-m-A-10249;MH-II-m-A-10249.01;MH-II-m-A-10249

Un moment important în istoria oraşului Baia de Aramă are loc la sfârşitul secolului XVII, atunci când s-a început aici construcţia unei mânăstiri brâncoveneşti, ctitorie realizată între anii 1699-1703 prin grija banului Cornea Brăiloiu şi a lui Milco Băieșul.

Singura mânăstire unde sunt pictate personalităţi sârbeşti, pictura murala a portretului lui Stefan Dusan (1331-1353) , marele erou al sârbilor ca si a unor sfinti venerati în Serbia – Sf. Sava , Eftimie cel Mare , Sf. Kyrica si mama sa Sf. Julita , Sf Petka etc. , tocmai pentru ca unul din ctitori – Milica B. ,este de origine sârb.

Aşa cum se arată şi pe panoul din curtea fostei Mânăstiri “Sfinţii Voievozi”, biserica prezintă câteva particularităţi din punct de vedere al picturii. Între ctitori, sârbi de origine, apare ŞTEFAN DUŞAN, 1331 – 1353, singurul portret al voievodului sârb în bisericile româneşti, iar între sfinţi apar unii veneraţi în mod excepţional de sârbi. Este vorba de Sf. Petre Athonitul, Sf. Sava, Sf. Eftimie cel Mare, Sf. Theodosie chivonianul, Antonie cel Mare, Sf. Kyrca şi mama sa Sf. Julita şi Sf. Petka. În ceea ce priveşte ctitorii, aceştia sunt Cornea Brăiloiu, Banul Craiovei şi respectiv Milco Băieşul. Acesta din urmă, sârb de origine, era starostele minerilor din Baia de Aramă şi nepot al lui Poznan, căpitan fruntaş al breslei minerilor din vremea lui Matei Basarab.

Construcţia bisericii s-a definitivat şi cu ajutorul financiar al domnitorului Constantin Brâncoveanu, acesta poposind la hanul lui Milco Băieşu în anul 1695, când a trecut prin localitatea Baia de Aramă, în drumul său de la Cladovo spre Tismana şi Horezu şi lăsându-i lui Milco 300 de taleri pentru finalizarea lucrărilor. De altfel, locuitorii oraşului au cinstit figura domnitorului prin ridicarea unei statui a domnitorilor în centrul oraşului şi dând numele acestuia grupului şcolar din localitate.

În naos se afla portretul lui C. Brâncoveanu si sotia Maria.

Arhitectura: plan treflat : zidaria este din caramida ce alterneaza cu blocuri din zgura de arama. Prezinta cele trei încaperi specifice.
Altarul: 7 laturi la exterior, rotund în interior si acoperit cu o semicalota, lumina de o fereastra
Naosul: bolta cilindrica, absidele laterale sunt pentagonale în exterior si rotunde în interior
Pronaosul: dreptunghiular , bolit , luminat de o fereastra plasata pe latura sudica.
Pridvorul: dreptunghiular si amplasat pe toata latimea bisericii, arcadele sunt în forma de potcoava strânse în tananti de stejar, coloanele de forma conica cu capitoliul dreptunghiular.
Decar: pictura (fresca) dominata de rosu, albastru, cenusiu .
Tâmpla: stil brâncovenesc, cu motivul vitei de vie cu struguri , este singura care se mai pastreaza în judet. ( cea de la Strehaia – partial în muzeu).
În exterior: brâu de zimti din caramida aparenta, solul din piatra locala este rezultatul refacerii din 1938, total inadecvata si care în timp a dus la aparitia igrasiei în ziduri.
Inscriptii: “ Prin credinta , speranta si armonie , vom dobândi imperiul ceresc ”– 1870 octombrie 10

Morminte: în pridvor , 2 cu lespezi , fara inscriptie , acopera mormintele lui Milco B. si Mara., în curte: Ioan C. Hîrgot, Draghicanu Hîrgot, boierii de sama din Baia de Arama

Din păcate, la ora actuală statuia domnitorului a fost mutată de pe acest amplasament, locul ei fiind luat de o fântână arteziană.

Tot în faţa bisericii se află şi bustul preotului ION ŞTEGAN, pe soclu fiind scris „Preotului Ştefan Ion din partia elevilor şi a admiratorilor sei. 1898”. (Sursa: Mehedinţeanul şi DJCCPCN Mehedinţi)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *