» » » » » » Blockchain, Bitcoin, și Internetul tuturor lucrurilor

Blockchain, Bitcoin, și Internetul tuturor lucrurilor

Bitcoin

Din 1990, tehnologia informației a oferit contextul pentru apariția (și dispariția, în unele cazuri) fără precedent a diferitelor valute digitale, inclusiv e-gold, e-Bullion, Liberty Reserve, Pecunix și multe altele, permițând tranzacții instantanee și transferuri de proprietate fără frontiere. Acest concept include și monedele virtuale „ficționale” folosite doar în contextul anumitor comunități virtuale, cum ar fi aurul jocului World of Warcraft și dolarii din Second Life, sau programele de fidelitate cu cărți de credit. Mai recent, suntem martorii unui val de criptovalute, monede digitale care folosesc protocoale criptografice și algoritmi pentru a-și asigura tranzacțiile și crearea de unități suplimentare; Bitcoin, creat de un japonez misterios sub pseudonimul Satoshi Nakamoto (2008) este cel mai cunoscut exemplu.

Mai mult decât încă o altă unitate alternativă de cont bancar, Bitcoin este despre furnizarea unui sistem de tranzacții electronice care nu se bazează pe încredere. În locul unei autirotăți centralizate, fie ea o bancă, o companie de carduri de credit sau chiar o cvasi-bancă precum PayPal, această caracteristică oferă acces liber la o copie verificabilă a lanțului de blocuri, blockchain, a tututor tranzacțiilor efectuate în timp, dar fără a include identificatorii personali care pot fi exploatați de hackeri.

Chiar mai remarcabil, pe lângă susținerea acestei „forme noi de bani”, prin combinarea partajării fișierelor peer-to-peer BitTorrent cu criptografia cu chei publice, tehnologia blocchain poate fi de asemenea utilizată pentru a înregistra aproape tot ceea ce poate fi exprimat prin cod: certificatele de naștere și de deces, permisele de căsătorie, tranzacțiile și titlurile de proprietate, conturile financiare, dosarele medicale, voturile, proveniența hranei și așa mai departe. O inițiativă de guvernare bazată pe blockchain permite refugiaților din Europa să creeze identități digitale care să poată fi utilizate pentru a dovedi criptografic existența lor, a familiilor lor, și pentru a primi și cheltui bani fără conturi bancare. Acest ultim aspect ridică în mod firesc chestiuni specifice precum criptografia, securitatea informatică și spălarea banilor. Dincolo de bani, după un nivel „Blockchain 1.0” și contracte cu „Blockchain 2.0”, Melanie Swan prevede o etapă „Blockchain 3.0” în care se aplică tehnologia blocchain în alte domenii, cum ar fi sănătatea, alfabetizare, cultură și artă.

Pe de altă parte, suntem deja martorii unui număr de lucruri inteligente – obiecte fizice sau virtuale încorporate în electronică, software, senzori și conectivitate prin Internet. În plus, acest „Internet al tuturor lucrurilor” (IoT) începe să evolueze în colectarea de informații din interacțiunile lor cu alte „lucruri” și cu oamenii conectați la Internet, în cele din urmă putând fi denumit „Internetul tuturor”. În consecință, „Internetul tuturor” are nevoie de o autroritate a tuturor, iar afacerile, comerțul și economia au nevoie de un sistem de recunoaștere digitală asemănător cu viziunea lui Swan despre o lume conectată la calculator pe baza criptografiei blockchain.
Toate aceste posibilități sugerează o lume nouă pe care trebuie să o înțelegem, necesitând un cadru conceptual despre cum să procedîm în acest sens.

Sursa: Renato P. Dos Santos, On the Philosophy of Bitcoin/Blockchain Technology: Is It a Chaotic, Complex System?

  1. […] Din 1990, tehnologia informației a oferit contextul pentru apariția (și dispariția, în unele cazuri) fără precedent a diferitelor valute digitale, inclusiv e-gold, e-Bullion, Liberty Reserve, Pecunix și multe altele, permițând tranzacții instantanee și transferuri de proprietate fără frontiere. Acest concept … Citeşte mai mult […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *