» » » » » Caracterul personal individual al corupției

Caracterul personal individual al corupției

postat în: Blog, Corupție | 0

Persoanele individuale sunt cele relevante în toate tipurile de corupție, inclusiv în corupția instituționalizată.

Presupunem doar două forme de corupție, instituționalizată și non-instituționalizată. Corupția personală non-instituționalizată se petrece în afara instituțiilor. Ea ține de caracterul moral al persoanelor, care este corupt. Coruperea caracterului moral al unei persoane este corozivă asupra virtuților acelei persoane (de ex., compasiune, corectitudine).

Aceasta este valabil și în cazul corupției instituționalizate, pentru funcționarii instituției.

Există diferențe între persoana care corupe și persoana care este coruptă. De obicei cel care corupe este și el corupt, dar nu este cazul în această situație. Persoanele care corup au și responsabilitatea morală a acestui act.

De asemenea, există diferențe între virtute și dispoziția unui anumit comportament. Virtuțile constau parțial din dispoziții, dar nu numai din dispoziții. De ex., compasiunea ca virtute implică dispoziția de a ajuta oameni, dar o anumită înțelegere a unor oameni poate inhiba această dispoziție. Persoanele corupte se dezvoltă, la fel, inhibarea unor anumite dispoziții, precum dispoziția de a refuza mita.

În cazul corupției instituționalizate, pe lângă coruperea caracterului moral al funcționarului, apare o minare a proceselor instituționalizate și a scopurilor instituției respective. Dar pentru a exista corupție instituționalizată, trebuie să existe atît o persoană care corupe cât și un corupător. Dacă nu există atât un corupt cât și un corupător, actul de minare a instituției este mai degrabă un act de coroziune instituționalizată (de ex., reducerea salariului funcționarilor unei instituții).

O întrebare preocupantă este dacă, în absența coroziunii unei instituții, poate să existe corupție în rândul funcționarilor ei.

Pentru o analiză a corupției este necesară formularea unor ipoteze de lucru inițiale. O ipoteză este că, pentru a fi corupție, trebuie să existe un corupător care să acționeze în acest sens, sau o persoană care este coruptă. Corupătorul și coruptul pot fi aceeași persoană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *