Home » Articole » RO » Regional » Romania » Oltenia » Mehedinţi » Etnografie Mehedinți » Arhitectura populară » Casa cu prispă parţială, plasată asimetric, 3 încăperi, 2 intrări

Casa cu prispă parţială, plasată asimetric, 3 încăperi, 2 intrări

Arhitectura populara-47-Fatada han-Bunoaica
Faţadă Han Bunoaica

Casa cu prispă parţială, plasată asimetric, cu trei încăperi dar cu două intrări de pe Prispă, nu cu una singură, este un tip mai dezvoltat. Am îregistrat acest tip în Izverna la ţăranul Nicolae Pîrvănel (?).

Pe un soclu egal ca înălţime (circa 70 cm), pereţii din cununi de bârne orizontale se înălţau pînă la 2,10 m. De pe „tinda” parţială se intră în sala mediană, unde se află vatra liberă la colţul dinspre faţadă, iar de aici în ,hodaia” de locuit, în care se află şi cuptorul alimentat tot din sală.

Vatra pardosită cu cărămizi se ridică la 10 cm de la podea. Are conturul unui segment de cerc. Pereţii laterali de bârne, alipiţi vetrei, sunt căptuşiţi cu piatră, formând ceea ce se cheamă local un „cămin” sau ,,căminete”. Deasupra vetrei se ridică coşul înalt de patru metri, care iese prin acoperiş.

Tot deasupra vetrei, cam la doi metri înălţime este prinsă în pereţi o bârnă orizontală numită ,,dorîng” de care se agaţă un ,,căldărar” de lemn (un cîrlig mare îndoit de la natură) de care este prins „zălarul” (lanţul) de fier pe care se atîrnă ,tuciul”, ceaunul de fiert mămăliga.

Tot în încăperea cu focul se află, în fundul ei, o ladă mare de făină, iar alături o laviţă pe care este urcat un dulap înalt de lemn de fag. In hodaia cu cuptor, în fundul ei, peste un pat-platformă şi o masă, iar în cealaltă hodaie în care se intră direct de pe prispă se află de asemenea un pat, un dulap înalt, o masă sub fereastră şi o ladă foarte frumoasă de haine.

In interiorul acestei case am găsit multe obiecte de tradiţie veche, încă folosite : ,,foaie” de capră (burdufuri) pentru adus lapte de la munte, furcă ele tors cu coarne, ,,colaci” de lemn pentru îndoit funia la sarcinile mari de fân aduse cu calul sau cu spatele (aceşti colaci, ca nişte covrigi, sunt tăiaţi din noduri de copaci şi prin ei se petrece funia, formând nodul), ,,mâtcă” (o rămurică cu mai multe terminaţii la capătul de jos) de brad pentru bătut urzicile, în sfârşit, să notăm că deasupra patului din prima hodaie, peretele era căptuşit cu scoarţă de copac ca să ţină de cald. Este una dintre rarele supravieţuiri a acestui fel de a folosi scoarţa copacului, de unde, probabil, a decurs şi numele de „scoarţă” dat ţesăturilor de lână, ce într-un târziu au înlocuit materialul cules din natură purtând numele său propriu.

La multe case am înregistrat, pe tindă, lângă stâlpul din colţ, aşa-numita „targa” de fag, construită dintr-un lemn vertical, prins în inele de stâlp şi o prăjină orizontală fixată în primul. Pe targa, jucând rolul „culmei” fixe, se pun rufele la uscat.

Sursa: Arta populara din Mehedinti – Paul Petrescu , Georgeta Stoica , Elena Secosan , Pavel Ciobanu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *