Platon: Timaios – Introducere (1)
| |

Socrate: Unu, doi, trei; dar unde, dragul meu Timaios, este al patrulea dintre cei care au fost oaspeții mei ieri și care urmează să se ocupe de mine astăzi? Timaios: S-a îmbolnăvit, Socrate; altfel nu ar fi lipsit de bună … Citeşte mai mult

Laozi: Tao Te Ching – Shang Pian (1 – 5)
| |

Capitolul 1 Calea [care] poate fi declarată, nu este Calea eternă; Numele [care] poate fi numit, nu este numele etern. Cel fără de nume este originea cerului și a pământului; Cel numit e mama miriadelor de lucruri. Prin urmare, Cine … Citeşte mai mult

Chinese philosophy
| |

Confucianism (Confucius) Confucianism is the main path of Chinese philosophy and has only rarely been shelved. All education was based in the first place on the books forming the „Confucian Canon”: including Shi Jing or Book of Poems, Yi Jing … Citeşte mai mult

Filosofia chineză
| |

(Simbolul Yin și Yang cu simbolurile bagua pavate într-o curîțîtorie din afara orașului Nanning, provincia Guangxi, China.) Filozofia chineză provine din perioada Primăverii și Toamnei și din perioada Statelor războinice, într-o perioadă cunoscută sub numele de „Șapte Școli de Gândire”, … Citeşte mai mult

Michael Friedman, despre Perspective istorice privind stratificarea cunoașterii
| |

Ideea lui Kant a ”filosofiei transcendentale” reprezintă sursa istorică a diferențierii între filosofie și științele speciale. Filosofie e considerată de el la un meta-nivel sau nivelul al doilea, descriind cunoașterea științifică aflată la primul nivel. Pentru Kant, fizica newtoniană și … Citeşte mai mult

Sociologia cunoașterii
| |

 (O diagramă Venn simplificată a definiției cunoașterii a lui Platon) Sociologia cunoașterii este studiul relației dintre gândirea umană și contextul social în care apare, precum și a efectelor pe care le are asupra societăților. Nu este o arie specializată de … Citeşte mai mult

Mistere fascinante
| |

De ce există enigme ? Ce s-ar întâmpla dacă istoria, lumea ar fi cunoscută în amănunt ? Ce determină apariţia şi persistenţa enigmelor ? Iată câteva întrebări la care cu greu se poate răspunde… De fapt, cred că sunt cinci … Citeşte mai mult

Obținerea informațiilor din surse naturale de limbaj
| |

Cea mai mare parte a informațiilor conținute în documentele de afaceri (circa 80%) este codificată în limbaj natural și, prin urmare, nestructurate. Deoarece datele nestructurate sunt mai degrabă o provocare pentru extragerea cunoștințelor, sunt necesare metode mai sofisticate, care, în … Citeşte mai mult

Extragerea informatizată a cunoașterii din surse structurate și nestructurate
| |

Extragerea cunoașterii constă în stabilirea de cunoștințe din surse structurate (baze de date relaționale, XML) și nestructurate (text, documente, imagini). Cunoașterea care rezultă și trebuie să fie într-un format care poate fi citit și interpretat de mașină și trebuie să … Citeşte mai mult

Limitările cognitive filozofice
| |

În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește … Citeşte mai mult

Metode de cercetare
| |

(Sala de cercetare de la New York Public Library, un exemplu de cercetare secundară în curs de desfășurare, https://en.wikipedia.org/wiki/File:NYC_Public_Library_Research_Room_Jan_2006-1-_3.jpg) Scopul procesului de cercetare este de a produce noi cunoștințe sau să aprofundeze înțelegerea unui subiect sau a unei probleme. Acest … Citeşte mai mult

Dimensiuni, strategii și motivații în managementul cunoașterii
| |

Dimensiuni Există cadre diferite pentru a distinge între diferitele „tipuri” de cunoaștere. Un cadru propus pentru clasificarea dimensiunilor cunoașterii distinge între cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Cunoașterea tacită reprezintă cunoașterea interiorizată despre care o persoană poate să nu fie conștientă, … Citeşte mai mult

1 2 3