Obținerea informațiilor din surse naturale de limbaj
| |

Cea mai mare parte a informațiilor conținute în documentele de afaceri (circa 80%) este codificată în limbaj natural și, prin urmare, nestructurate. Deoarece datele nestructurate sunt mai degrabă o provocare pentru extragerea cunoștințelor, sunt necesare metode mai sofisticate, care, în … Citeşte mai mult

Extragerea informatizată a cunoașterii din surse structurate și nestructurate
| |

Extragerea cunoașterii constă în stabilirea de cunoștințe din surse structurate (baze de date relaționale, XML) și nestructurate (text, documente, imagini). Cunoașterea care rezultă și trebuie să fie într-un format care poate fi citit și interpretat de mașină și trebuie să … Citeşte mai mult

Limitările cognitive filozofice
| |

În filosofia științei și filosofia minții, limitarea cognitivă afirmă că mințile umane sunt incapabile să rezolve constituțional anumite probleme filosofice perene. Owen Flanagan numește această poziție naturalism anti-constructiv sau noul misterianism, iar avocatul principal al ipotezei, Colin McGinn, o numește … Citeşte mai mult

Metode de cercetare
| |

(Sala de cercetare de la New York Public Library, un exemplu de cercetare secundară în curs de desfășurare, https://en.wikipedia.org/wiki/File:NYC_Public_Library_Research_Room_Jan_2006-1-_3.jpg) Scopul procesului de cercetare este de a produce noi cunoștințe sau să aprofundeze înțelegerea unui subiect sau a unei probleme. Acest … Citeşte mai mult

Dimensiuni, strategii și motivații în managementul cunoașterii
| |

Dimensiuni Există cadre diferite pentru a distinge între diferitele „tipuri” de cunoaștere. Un cadru propus pentru clasificarea dimensiunilor cunoașterii distinge între cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Cunoașterea tacită reprezintă cunoașterea interiorizată despre care o persoană poate să nu fie conștientă, … Citeşte mai mult

Aristotel și tipurile de investigare
| |

O investigație este orice proces care are scopul de îmbogățire a cunoștințelor, eliminarea unor dubii, sau rezolvarea unei probleme. Teoria investigației are în vedere diferitele tipuri de investigații și analiza modurilor în care fiecare tip de anchetă își atinge scopul. … Citeşte mai mult

Critici ale raționamentului inductiv
| |

(Concluzie dedusă de obicei din observații repetate: „Soarele răsare mereu de la est”.) Raționamentul inductiv a fost criticată de diverși gânditori, precum Sextus Empiricus și Karl Popper. Tratarea filosofică clasică a problemei inducției aparține filozofului scoțian David Hume. Deși utilizarea … Citeşte mai mult

Problema Gettier despre cunoașterea ca credință adevărată
| |

Justificare În multe dintre dialogurile lui Platon, cum ar fi Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră o serie de teorii despre ceea ce este cunoașterea, ultima fiind că cunoașterea este credința adevărată care a fost „oferită în contul” (în … Citeşte mai mult

Cunoașterea în filozofie, știință și religie
| |

Cunoașterea situată Cunoașterea situată este cunoașterea specifică pentru o anumită situație. Este un termen inventat de Donna Haraway ca o extensie a abordărilor feministe ale „științei succesoare”, sugerat de Sandra Harding, unul care „oferă o imagine mai bogată, mai adecvată, … Citeşte mai mult

Utilizarea simbolurilor în comunicare
| |

(Un octogon roșu simbolizează „stop”, chiar și fără scrierea cuvântului) Un simbol este o persoană sau un concept care reprezintă, corespunde sau sugerează o altă idee, imagine vizuală, credință, acțiune sau entitate materială. Simbolurile iau forma unor cuvinte, sunete, gesturi, … Citeşte mai mult

Etapele cercetării științifice
| |

(Sculptură basorelief „Cercetarea ținând în mână torța cunoașterii” (1896) de Olin Levi Warner. Biblioteca Congresului, Thomas Jefferson Building, Washington, D.C.) Cercetarea include „munca creativă efectuată în mod sistematic, în scopul creșterii volumului de cunoștințe, inclusiv cunoștințe despre om, cultură și … Citeşte mai mult

Referințele în diverse domenii
| |

Referința este o relație între obiecte care desemnează un singur obiect sau acționează ca un mijloc prin care să se conecteze sau să facă legătura cu un alt obiect. Primul obiect în această relație se spune că se referă la … Citeşte mai mult

1 2 3