Bucle de cauzalitate
| |

O buclă de cauzalitate este o secvență de evenimente e1, …, en, a cărei fiecare element este una dintre cauzele următorului eveniment și al cărui ultim eveniment este una dintre cauzele primului eveniment e1. Evenimentele care formează o buclă nu … Citeşte mai mult

Epistemologie și cunoaștere
| |

(Aristotel și Platon) Epistemologia este cunoașterea cunoașterii. Dacă înțelegem conceptul de știință în cel mai general sens, cu toate formele de cunoaștere, epistemologia este știința științei. Două criterii sunt fundamentale pentru a defini cunoașterea: adevărul și dovada. Cunoașterea trebuie să … Citeşte mai mult

Aristotel despre negarea vidului și a mișcării în vid
| |

Un alt detaliu al dinamicii aristotelice: negarea vreunui vid și a mișcării în vid. În această dinamică un vid nu permite mișcării să meargă mai ușor; dimpotrivă, o face absolut imposibilă. Mișcare naturală se desfășoară într-o linie dreaptă și că … Citeşte mai mult

Eliminativism și agnosticism
| |

În Paradoxul testului surpriză (Holliday, Wesley, 2017, “Epistemic Logic and Epistemology”, The Handbook of Formal Philosophy, Sven Ove Hansson and Vincent F. Hendricks (eds.), Dordercht: Springer.), W. V. Quine (“On a so-called Paradox”, 1953) consideră că argumentul de eliminare a … Citeşte mai mult

Paradoxul epistemic al testului surpriză
| |

Un profesor anunță una din clase că va da un test surpriză săptămâna viitoare, fără ca elevii să știe dinainte ziua. Un elev afirmă că așa ceva este imposibil, raționând astfel: Clasa elevului are ore cu profesorul de trei ori … Citeşte mai mult

Preocupări în epistemologie
| |

(Aristotel și Platon) Epistemologia este cunoașterea cunoașterii. Dacă vom considera conceptul de știință în sensul său cel mai general, ca toate formele de cunoaștere, epistemologia este știința științei. Epistemologia poate fi concepută ca parte a științei cogniției (Goldman 1986, Changeux … Citeşte mai mult

Aspecte generale ale dezvoltării cosmologiei (1)
| |

Cosmologia studiază structura şi evoluţia Universului (considerat ca un tot unitar); în particular studiază regiunea actualmente observabilă a Universului, numită Metagalaxie, interpretând sau extrapolând datele de observaţie corespunzătoare. I. G. Perel, în cartea ”Dezvoltarea concepțiilor despre Univers” (Editura Știițifică, București, … Citeşte mai mult

Ontologia
| |

Ontologia este studiul filosofic al naturii ființei, devenirii, existenței sau realității, precum și categoriile de bază ale ființei și relațiile dintre ele. Considerată în mod tradițional ca o parte din ramura principală a filosofiei, cunoscută sub numele de metafizică, ontologia … Citeşte mai mult

Limitările teoretice și experimentale în cunoașterea Universului
| |

Analizând etaple dezvoltării cunoştinţelor despre Univers, despre natură, despre viaţă sau despre societate, se constată că există o anumită relaţie între limitele şi posibilităţile logico-matematice ale unei teorii, pe de o parte şi posibilităţile tehnologiei de observaţie şi experiment care … Citeşte mai mult

Empirismul timpuriu
| |

Empirismul este o teorie care afirmă că cunoașterea vine numai sau în primul rând din experiența senzorială. Este unul dintre multele puncte de vedere ale epistemologiei, studiul cunoașterii umane, alături de raționalism și scepticism. Empirismul subliniază rolul dovezilor empirice în … Citeşte mai mult

Lumi posibile logic
| |

Conform lui Raymod Bradley și Norman Swartz de la catedra de filozofie a Uiversității Simon Fraser, prin o lume posibilă nu se înțelege o lume posibilă fizic. Toate lumile posibile fizic sunt incluse în toate lumile posibile. De asemenea, toate … Citeşte mai mult

Lumi posibile și imposibile
| |

  (NGC 7822 în Cepheus – Foto NASA) Filozofic vorbind, există trei tipuri de lumi: cea actuală, lumi ne-actuale dar posibile, și lumi imposibile. Prin lumea actuală se înțelege totalitatea lumilor reale, știute și neștiute – întregul Univers. Ce a … Citeşte mai mult

1 2