Etica inteligenței emoționale în organizații

|

Conform lui Richard Sennett, concepte precum flexibilitate, descentralizare și control, etica în muncă și muncă în echipă în Noua Economie au dus la dezorientarea și subminarea emoțională si psihologică a individului, afirmând că „un regim care nu oferă ființelor umane … Citeşte mai mult

Comportamentul etic nu este specific oamenilor

|

Există dovezi din ce în ce mai concludente că sentimentele, împreună cu apetitul și emoțiile care le provoacă cel mai adesea, joacă un rol decisiv în comportamentul social. Într-o serie de studii publicate în ultimele două decenii, s-a arătat că, … Citeşte mai mult

Etica emoțiilor

|

Emoțiile au fost considerate adesea o amenințare pentru moralitate și raționalitate; în tradiția romantică, pasiunile au fost așezate atât în centrul individualității umane cât și al vieții morale. Această ambivalență a dus la o ambiguitate între termenii emoțiilor pentru vicii … Citeşte mai mult

Etica kantiană – Influențe

|

Influențe asupra eticii kantiene Louis Pojman a sugerat patru influențe puternice asupra eticii lui Kant. Primul este pietismul luteran, pe care s-au adoptat părinții lui Kant. Pietismul a accentuat onestitatea și traiul moral peste credința doctrinară, mai preocupat de sentimente … Citeşte mai mult

Eugenia liberală

|

„Eugenia” este un termen încărcat de semnificație istorică și o puternică valență negativă. Semnificația sa literală – nașterea bună – sugerează un scop adecvat pentru toți potențialii părinți, totuși conotațiile sale istorice o leagă de programele selective de reproducere, taberele … Citeşte mai mult

Morala inteligenței emoționale

|

Calitatea deciziilor morale este foarte sensibilă la emoții și, prin urmare, aceasta ne poate conduce la o mai bună înțelegere a rolului abilităților emoționale în alegerile morale. În sfera raționamentului moral, a fost accentuată concordanța elementului rațional și afectiv la … Citeşte mai mult

Immanuel Kant despre acțiuni și imperativul categoric

|

Immanuel Kant (1724-1804) distingea „trei tipuri de acțiuni”: (i) acțiunea tehnică (adică modul de gestionare a obiectelor), (ii) acțiunea pragmatică (adică modul de a face față oamenilor) și (iii) acțiunea etică (adică modul de abordare a valorilor morale). Această structură … Citeşte mai mult

Etica normativă

|

Etica normativă este studiul acțiunii etice. Este ramura eticii filozofice care investighează ansamblul de întrebări care apar atunci când luăm în considerare modul în care cineva trebuie să acționeze, moral vorbind. Etica normativă este distinctă de metaetica, deoarece examinează standardele … Citeşte mai mult

Comportamentul moral în știință

|

  Implicit în interpretarea științifică a comportamentului moral există o concluzie de importanță centrală pentru filosofie, și anume că nu pot exista premise etice cu adevărat Nu există astfel de ghiduri extrasomatice. Să definim etica în sensul obișnuit, ca arie … Citeşte mai mult

John Harris: Principiul corectitudinii în cercetarea știinífică

|

Al doilea principiu pe care Harris îl invocă pentru a demonstra că avem o obligație morală pozitivă de a susține/participa la cercetarea biomedicală este principiul corectitudinii dezvoltat de H L A Hart și John Rawls. După cum spune Harris, deoarece … Citeşte mai mult

Principiul beneficiarității în cercetarea științifică biomedicală

|

John Harris, în ”Scientific research is a moral duty” (J. Med. Ethics 2005;31;242-248, doi:10.1136/jme.2005.011973) susține polemic că „prezumția majoritară a fost și rămâne că participarea la cercetare este un act neobligatoriu, și probabil riscant, nu o obligație” (p. 242). Această … Citeşte mai mult

Teoria (etica) virtuții

|

Etica virtuții (sau etica aretaică, din greacă ἀρετή (arete)) sunt teorii etice normative care accentuează virtuțile minții, caracterul și sentimentul onestității. Eticienii virtuților discută natura și definiția virtuților și a altor probleme conexe, care se concentrează pe consecințele acțiunii. Acestea … Citeşte mai mult

1 2 3 4