(Sala de cercetare de la New York Public Library, un exemplu de cercetare secundară în curs de desfășurare, https://en.wikipedia.org/wiki/File:NYC_Public_Library_Research_Room_Jan_2006-1-_3.jpg) Scopul procesului de cercetare este de a produce noi cunoștințe sau să aprofundeze înțelegerea unui subiect sau a unei probleme. Acest … Citeşte mai mult
Dimensiuni Există cadre diferite pentru a distinge între diferitele „tipuri” de cunoaștere. Un cadru propus pentru clasificarea dimensiunilor cunoașterii distinge între cunoașterea tacită și cunoașterea explicită. Cunoașterea tacită reprezintă cunoașterea interiorizată despre care o persoană poate să nu fie conștientă, … Citeşte mai mult
O investigație este orice proces care are scopul de îmbogățire a cunoștințelor, eliminarea unor dubii, sau rezolvarea unei probleme. Teoria investigației are în vedere diferitele tipuri de investigații și analiza modurilor în care fiecare tip de anchetă își atinge scopul. … Citeşte mai mult
(Concluzie dedusă de obicei din observații repetate: „Soarele răsare mereu de la est”.) Raționamentul inductiv a fost criticată de diverși gânditori, precum Sextus Empiricus și Karl Popper. Tratarea filosofică clasică a problemei inducției aparține filozofului scoțian David Hume. Deși utilizarea … Citeşte mai mult
Justificare În multe dintre dialogurile lui Platon, cum ar fi Menon și, în special, Theaitetos, Socrate consideră o serie de teorii despre ceea ce este cunoașterea, ultima fiind că cunoașterea este credința adevărată care a fost „oferită în contul” (în … Citeşte mai mult
Cunoașterea situată Cunoașterea situată este cunoașterea specifică pentru o anumită situație. Este un termen inventat de Donna Haraway ca o extensie a abordărilor feministe ale „științei succesoare”, sugerat de Sandra Harding, unul care „oferă o imagine mai bogată, mai adecvată, … Citeşte mai mult
În logică și filozofie, un argument este o serie de afirmații folosite de obicei pentru a convinge pe cineva de ceva sau pentru a prezenta motive pentru a accepta o concluzie. Forma generală a unui argument într-un limbaj natural este … Citeşte mai mult
(Un octogon roșu simbolizează „stop”, chiar și fără scrierea cuvântului) Un simbol este o persoană sau un concept care reprezintă, corespunde sau sugerează o altă idee, imagine vizuală, credință, acțiune sau entitate materială. Simbolurile iau forma unor cuvinte, sunete, gesturi, … Citeşte mai mult
(Sculptură basorelief „Cercetarea ținând în mână torța cunoașterii” (1896) de Olin Levi Warner. Biblioteca Congresului, Thomas Jefferson Building, Washington, D.C.) Cercetarea include „munca creativă efectuată în mod sistematic, în scopul creșterii volumului de cunoștințe, inclusiv cunoștințe despre om, cultură și … Citeşte mai mult
Referința este o relație între obiecte care desemnează un singur obiect sau acționează ca un mijloc prin care să se conecteze sau să facă legătura cu un alt obiect. Primul obiect în această relație se spune că se referă la … Citeşte mai mult
Managementul cunoașterii (MC) este procesul de capturare, dezvoltare, partajare și utilizarea eficientă a cunoștințelor organizaționale. Aceasta se referă la o abordare multidisciplinară pentru atingerea obiectivelor organizaționale prin utilizarea optimă a cunoștințelor. Ca disciplină înființată din anul 1991, MC include cursuri … Citeşte mai mult
(Gânditorul de la Hamangia) Inducţia, cunoscută şi ca raţionamentul inductiv sau logica inductivă, este un tip de raţionament care implică transferul de la un set de fapte specifice la o concluzie generală. Poate fi văzut şi ca o formă de … Citeşte mai mult
