Există trei modele principale de inteligență emoțională (IE). Primul model, al lui Peter Salovey și John Mayer, percepe IE ca formă de inteligență pură, adică inteligența emoțională este o abilitate cognitivă. Un al doilea model, al lui Reuven Bar-On, privește … Citeşte mai mult
Al doilea principiu pe care Harris îl invocă pentru a demonstra că avem o obligație morală pozitivă de a susține/participa la cercetarea biomedicală este principiul corectitudinii dezvoltat de H L A Hart și John Rawls. După cum spune Harris, deoarece … Citeşte mai mult
John Harris, în ”Scientific research is a moral duty” (J. Med. Ethics 2005;31;242-248, doi:10.1136/jme.2005.011973) susține polemic că „prezumția majoritară a fost și rămâne că participarea la cercetare este un act neobligatoriu, și probabil riscant, nu o obligație” (p. 242). Această … Citeşte mai mult
Euristica este un concept central al filosofiei lui Lakatos. Există o notă de subsol în secțiunea „History of science and its rational reconstructions” (1970) din The methodology of scientific research programmes în care el a făcut distincția explicită: euristica înseamnă … Citeşte mai mult
În lucrarea sa, „Cercetarea științifică este o datorie morală”, John Harris susține că indivizii au datoria morală de a participa la cercetarea biomedicală prin voluntariat ca subiecți de cercetare, argumentând că susținerea cercetării biomedicale este o obligație morală atât pentru … Citeşte mai mult
Provocările etice ridicate de cercetarea care utilizează Big Data pot părea descurajante; riscurile sunt atât reale, cât și substanțiale. Cu toate acestea, oportunitățile sunt, de asemenea, excelente, iar cu o colecție crescândă de îndrumări și exemple, este posibil să se … Citeşte mai mult
În 1942, Robert K. Merton a introdus „patru seturi de imperative instituționale luate pentru a cuprinde etosul științei moderne … comunalismul, universalismul, dezinteresul și scepticismul organizat”. Porțiunea următoare a cărții sale, Sociologia științei , elaborată pe aceste principii în „inima … Citeşte mai mult
Dezbaterile în curs de desfășurare privind accesul deschis la literatura de specialitate sunt multiple și complicate prin puncte de vedere diferite și adesea polarizate din partea părților interesate implicate. În etapa actuală, accesul deschis a devenit o problemă globală, care … Citeşte mai mult
1. Scopul și domeniul de aplicare Planul S urmărește accesul complet și imediat la publicațiile de cercetare finanțate din fonduri publice. Coaliția de finanțatori de cercetare care s-au angajat să pună în aplicare Planul S, cunoscută sub numele de cOAlition … Citeşte mai mult
„După 1 ianuarie 2020, publicațiile științifice privind rezultatele cercetării finanțate prin subvenții publice oferite de consiliile naționale și europene de cercetare și de organismele de finanțare trebuie să fie publicate în Jurnale cu acces deschis sau pe platforme de acces … Citeşte mai mult
Un grup de finanțatori naționali, alăturat de Comisia Europeană și Consiliul European pentru Cercetare, a anunțat Planul S de publicare prin accesi deschis pentru beneficiarii fondurilor de cercetare. Accesul deschis este fundamental pentru întreprinderea științifică Universitatea este un principiu fundamental … Citeşte mai mult
Planul S a fost întâmpinat cu opoziția unui număr de editori de jurnale cu acces nelimitat. Springer Nature „a impus agențiilor de finanțare a cercetării să se alinieze mai degrabă decât să acționeze în grupuri mici în moduri incompatibile între … Citeşte mai mult