» » » » » » » » » Catrinţa în Mehedinţi

Catrinţa în Mehedinţi

postat în: Portul popular | 0

Port popular-55-Valnice MehVâlnice, Mehedinţi

Coborând spre centrul judeţului, găsim o mai mare îmbelşugare a decorului, interpretat şi tratat însă cu respectul formelor tradiţionale, în această zonă, bogată în mărturii ale portului autentic mehedinţean, este nelipsit „opregul-vâlnic” cu impresionante „rânduri alese” în motive geometrice pe câmpul roşu învărgat al opregului. Este prezent de asemenea şi „opregul creţ mărunt” ţesut, „pânziul” (deşi năvădit în 4 iţe). „Straza” din vărgile „culcate” este nelipsită la poala acestor oprege, care păstrează şi aici esenţa si specificului mehedinţean.

În Câmpia dunăreană, unde contactul cu zona Doljului şi mai ales unde pe substratul autohton s-au suprapus elemente pătrunse din cultura balcanică, apare o neîntâlnită varietate în portul popular local, care se reflectă, în mod special în factura vâlnicului.

Denumirile multiple ale acestei piese de port, fie din aceeaşi categorie, fie sub aspectul varietăţii, care se schimbă aproape de la o comună la alta, produc unele confuzii la primul contact cu costumul femeiesc din această zonă.

Port popular-63-ValnicVâlnic

Putem stabili totuşi, de la bun început, două mari categorii ale vâlnicului purtat aici : 1) „catrinţă sau zăvelca aleasă” şi 2) „opregul”.

„Catrinţă” sau „zăvelca” aleasă din Câmpia dunăreană este similară cu „opregul-vâlnic” din zonele de centru şi de nord amintite, caracterizată în primul rând prin sistemul de ţesătură „bătută” (cu urzeala ascunsă) şi în al doilea rând, prin ornamentul de „rânduri alese”. Acest tip de vâlnic se prezintă în mod masiv şi în formă opulentă în zona de câmpie, constituind piesa ţinutei de sărbătoare, a costumului femeiesc, şi fiind riguros respectată ca indispensabilă în vestimentaţia de ceremonie a miresei şi a naşei.

Catrinţă aleasă are totdeauna câmpul roşu „cicic”, învărgat fie cu vărgi mărunte, fie mai late. între particularităţile locale ale catrinţei, se înscrie, în primul rând, sistemul de delimitare de-a lungul rândurilor alese, prin „îngrădeală” sau „mărginar”, care aici apare frecvent şi adeseori în conture libere de motive meandrice („codricei”, „pui” etc.). O altă particularitate locală este şi policromia vărgilor de pe câmpul catrinţei, colorate uneori în nuanţe de verde, galben, albastru etc., reflectând aceeaşi bogăţie şi opulenţă în concepţia decorului din această zonă însorită. Firul de cicic, tors subţire, din care rezultă o ţesătură deasă şi fină, se înscrie de asemenea între caracterele locale ale acestei piese de port.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *