Home » Articole » RO » Societate » Filozofie » Comparativismul în evaluarea influențelor pozitive și negative ale unui eveniment asupra unei persoane

Comparativismul în evaluarea influențelor pozitive și negative ale unui eveniment asupra unei persoane

postat în: Filozofie 0

AnonimUnele evenimente sunt în sine bune sau rele pentru un subiect Altele au această proprietate (bun sau rău) extrinsecă, prin efectul produs. Proprietatea respectivă are valori intermediare sau parțiale.O valoare intermediară sau parțială a unei proprietăți poate fi inversul valorii întregului sau pe tot intervalul considerat.

Comparativismul consideră că valoarea intermediară sau parțială este identică cu cea a întregului sau pe tot intervalul.

Pentru evaluarea comparativistă a unui eveniment E, se consideră două lumi: una actuală persistentă, LE, și alta posibilă, L~E, cât mai asemănătoare cu lumea actuală, dar în care evenimentul nu a avut loc, rezultând astfel și alte diferențe datorate neocurenței evenimentului.

Putem nota cu B(S,L) suma valorilor lucrurilor bune din lumea L a unui subiect S, și cu R(S,L) suma (negativă) a lucrurilor rele. Atunci, bunăstarea în lumea actuală este suma lucrurilor bune și rele din acea lume: B(S,LE) + R(S,LE) = VI(S,LE) (valoarea intrinsecă).

Pentru lumea posibilă: B(S,L~E) + R(S,L~E) = VI(S,L~E)

De aici se poate obține valoarea comparativistă a evenimentului E pentru subiectul S:

V(S,E) = VI(S,LE) − VI(S,L~E).

rezultând dacă un eveniment oarecare este bun sau rău per total pentru un anumit subiect: rău pentru V negativ, și bun pentru V pozitiv.

Urmărind aceeași logică în continuare, se poate face o evaluare comparativistă a valorii unui eveniment viitor E a unui subiect Sîn funcție de valoarea evenimentului pentru un subiect S. Considerăm cupoane de evenimet ca fiind evenimente concrete, care au avut deja loc, și tipuri de evenimente ca enități abstracte. Putem calcula valoarea tipului de eveniment E pentru S care influențează bunăstarea lui S‘ în lumea actuală; apoi nivelul bunăzătării lui S în lumea posibilă pentru tipul de eveniment E, din care scădem prima valoare calculată. Dacă rezultatul e pozitiv, E va fi bun pentru S; dacă e negativ, va fi rău pentru S.

În concluzie:

  1. Un eveniment E este în interesul lui S doar în cazul în care beneficiile globale E (este bun pentru) S, făcând viața lui S mai bună decât ar fi fost dacă E nu s-ar întâmpla, ceea ce E face doar când valoarea sa pentru S este pozitivă.
  2. Un eveniment E este împotriva interesului lui S doar în cazul în care E generează daune (este rău pentru) S, făcând viața lui S mai rea decât ar fi fost dacă E nu s-ar întâmpla, ceea ce E face doar atunci când valoarea sa pentru S este negativă.
  3. Apariția unui eveniment de tip E este în interesul S doar în cazul în care ar avea un beneficiu general (să fie bun pentru) S. Apariția unui eveniment de tip E ar fi benefică pentru S dacă și numai dacă valoarea sa pentru S este pozitivă.
  4. Apariția unui eveniment de tip E este împotriva interesului lui S doar în cazul în care ar da un rău global (ar fi rău pentru) S. Apariția unui eveniment de tip E ar dăuna lui S dacă și numai dacă valoarea sa pentru S este negativă.
  5. Cât de mult beneficii (prejudicii) produce E depinde de cât de mult mai bună (mai rea) este viața lui S în lumea reală față de cum ar fi fost dacă E nu ar fi avut loc: cu cât viața lui S este  mai rea (mai bună), cu atât mai benefic (mai dăunător) ar fi E. În mod similar, cât de mult ar apărea un eveniment de tip E bun (rău) pentru S, depinde de cât de mult mai rea (mai bună) este viața lui S în lumea actuală față de cum ar fi fost dacă s-ar fi produs un eveniment de tip E: cu cât e mai bună (mai rea) viața lui S, cu atât mai benefică (dăunătoare este) ar fi fost apariția unui eveniment de tip E.

Rezultă că interesul nostru temporal sau parțial poate fi complet diferit de interesul nostru global. De asemenea, interesul nostru referitor la un anumit eveniment depinde, de multe ori, de valoarea efectului său (actuală sau posibilă) asypra unor alte persoane.

Referință: Steven Luper, „Death„, The Stanford Encyclopedia of Philosophy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *