» » » » » Complicitatea ţărilor bogate la corupţia din ţările sărace

Complicitatea ţărilor bogate la corupţia din ţările sărace

postat în: Corupție | 0

Casa Poporului

La întrebarea de ce țările sărace sunt sărace, este destul de obişnuită afirmaţia, mai ales în țările mai bogate, care sunt percepute a avea corupție minimă (cel puțin pe plan intern), că țările sărace sunt sărace din cauza corupției. Cu toate acestea, corupția nu este un atribut exclusiv al despoților din lumea a treia. Ţările bogate au fost implicate ele însele destul de implicate în practici de corupţie în intreaga lume.

După cum observă profesorul Robert Neild de la Trinity College, Universitatea Cambridge, în Public Corruption; The Dark Side of Social Evolution ( Londra: Anthem Press, 2002), „țările bogate și agențiile lor … de obicei au fost și sunt complice la corupția din străinătate, încurajând-o prin acțiunile lor, mai degrabă decât să o împiedice….” (p.209). Probleme specifice evidențiate de acesta includ:

  • Impactul corupției Războiului Rece (sprijinirea dictaturilor, destabilizarea democrațiilor, opunerea la finanțare, etc);
  • Firmele din țările bogate mituiesc conducătorii și funcționarii din țările în curs de dezvoltare pentru a obține contracte de export, în special în comerțul cu arme și în construcții (justificându-se chiar prin ideea că mita este „obișnuită” în aceste țări, așa că trebuie să o practice pentru a rezista concurenţei);
  • „Efectele de inducere a corupției la achiziționarea, de către țările bogate și corporațiile lor internaționale, de concesii în țările lumii a treia pentru a exploata depozitele naturale de petrol, cupru, aur, diamante, etc.” Plățile efectuate către conducători de multe ori încalcă legislaţia locală (și pe cea occidentală), păstrând conducătorii corupți la putere, care deturnează, de asemenea, o mulțime de bani din ţările pe care le conduc.
  • Traficul de droguri. Neild sugerează că dreptul internațional și național în țările bogate, care interzice drogurile, ăi determină pe producători, contrabandiști și dealeri să se îndrepte spre ţările sărace.” Guvernele și societatea civilă din lumea a treia sunt de multe ori „subminate, sau chiar distruse” de violenţă și corupție, care merg mână în mână cu traficul de droguri. „Aceasta este, probabil, cea mai importantă modalitate prin care politicile țărilor bogate favorizează corupția și violența. Cu toate acestea, efectul asupra lumii a treia nu intră în discuțiile despre politici alternative la droguri în țările bogate.” Legalizarea drogurilor, un sistem de impozitare și reglementare comparabil cu cel aplicat la tutun și alcool, ar putea ajuta enorm la scăderea corupției în lume, mai mult decât orice altă măsură luată de țări bogate, sugerează el.

Țările bogate s-au folosit de asemenea de corupţia din ţările sărace.

Mita poate fi generalizată, dar este dificil de detectat. Multe companii occidentale nu o practică direct, plătind în mod indirect agenții locali, care primesc un anumit procentaj ca „taxă de succes” în cazul în care un contract este definitivat. Mita este, de asemenea, din ce în ce mai subtilă… Până de curând, luarea de mită era văzută ca o practică normală de afaceri. Multe țări, inclusiv Franța, Germania și Marea Britanie, tratau mită ca nişte cheltuieli legitime de afaceri care ar putea fi revendicate în scopuri de deducere fiscală.

(Dr Susan Hawley, Exporting Corruption; Privatisation, Multinationals and Bribery, The Corner House, June 2000)

Sursa: Global Issues

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *