Home » Articole » RO » Afaceri » Companii » Corelarea inteligenței emoționale cu performanța la locul de muncă

Corelarea inteligenței emoționale cu performanța la locul de muncă

Turnurile de răcire ale centralelor nucleare
Sursa https://en.wikipedia.org/wiki/File:Nuclear_Power_Plant_Cattenom_a.png

Construcul inteligenței emoționale a fost introdus în mediul academic după care a început să câștige în importanță în înțelegerea modului în care managementul îl poate utiliza eficient pentru îmbunătățirea calității resurselor umane în diverse organizații. Industriile s-au schimbat în timp, iar necesitatea inteligenței emoționale pentru angajați este o necessitate actuală.

Dacă angajații își cunosc propria emoție și sunt capabili să le gestioneze eficient, pot lucra mai eficient și pot fi mai productivi pentru organizație. Angajații vor recunoaște și aprecia și pe ceilalți colegi.

Componentele inteligenței emoționale precum conștientizarea de sine, autogestionarea, managementul relațiilor și conștientizarea socială au fost considerate a analiza potența inteligenței emoționale a angajaților. O singură persoană poate scade mult emoția unui grup și, în mod similar, un individ poate transmite modul în care se poate gestiona eficient emoțiile într-un grup. Ceilalți factori care afectează performanța locului de muncă sunt relațiile și comunicarea dintre management și angajați. După analizarea literaturilor, s-a constatat că inteligența emoțională este corelată pozitiv cu performanța muncii. O relație sănătoasă între management și angajați duce, de asemenea, la creșterea performanței angajaților și, astfel, la creșterea angajamentului organizației. Pentru a îmbunătăți performanțele și practicile administrative este necesar să se dezvolte competențe de informații emoționale la nivel de persoane.

Limitările în inteligența emoțională sunt importante și pentru productivitatea organizației, conștientizarea socială, autogestionarea și conștientizarea de sine. S-a constatat că competențele personale eficiente, care joacă un rol vital în inteligența emoțională, duc la o satisfacție mai mare a locului de muncă, și deci la angajament organizațional care determină valoarea și eficiența resurselor umane.

Ființa umană este cea care poate exprima sentimente și gânduri, care rezultă în comportament verbal. Emoțiile au un efect putând influența toate comportamentele unei persoane în fiecare etapă a vieții sale. Multă timp emoțiile nu au fost luate în considerare. Cu toate acestea, impactul emoțiilor asupra inteligenței și comportamentului s-a început să fie discutat odată cu apariția termenului de inteligență emoțională.

Inteligența emoțională (EI) a fost conceptualizată ca o construcție multidimensională. Conform acestei conceptualizări, inteligența emoțională constă în „abilități precum posibilitatea motivării și depășirea frustrărilor; pentru a controla impulsurile și a crește satisfacția; pentru a regla stările de spirit și pentru a împiedica scăderea capacității de a gândi; a empatiei și a speranței.”

Cercetările ulterioare din acest domeniu au indicat că o persoană inteligentă emoțional este probabil să fie calificată în două domenii-cheie în cadrul competenței emoționale, și anume „competența personală” – modul în care se gestionează sinele; și „competența socială” – modul în care se gestionează relațiile. Prima implică în esență conștientizarea de sine (a stărilor interne, preferințe, resurse și inhibiții), autoreglare (a stărilor interne, impulsuri și resurse) și motivație (trăsături care facilitează îndeplinirea obiectivelor); ulterior implicând empatia (capacitatea de a înțelege emoțiile altuia și talentele sau abilitățile celorlalți necesare pentru a influența, comunica, conduce, dezvolta pe alții, gestiona conflictele, promova munca în echipă sau a cataliza schimbarea) și abilități sociale, cum ar fi expertiza în inculcarea răspunsurilor dezirabile a altor persoane. Astfel, inteligența emoțională este formată dintr-un set de abilități, și aceste abilități pot fi îmbunătățite prin educație. Școlile sunt locația principală pentru promovarea inteligenței emoționale. Se consider că școala un loc în care se pot compensa deficiențele copiilor în cee ace privește competența emoțională și socială. Astfel de școli se confruntă cu provocarea de a învăța și de a dezvolta abilitățile emoționale ale copiilor. Cercetările de personalitate au considerat, de asemenea, motivația intrinsecă drept caracteristică esențială a persoanelor creative. Structura familiei și mediilor școlare s-au dovedit a fi contribuitori relevanți la dezvoltarea potențialelor creative. În concordanță cu această abordare, Torrance, prin intermediul studiilor de analiză a factorilor, a identificat patru factori ai gândirii creative – fluență, flexibilitate, originalitate și elaborare, care sunt indexate în celebrele sale teste de creativitate. Atunci când inteligența emoțională a fost focalizată de la domeniul educației spre organizare, importanța sa a crescut. Astăzi, organizațiile nu mai sunt previzibile și nu mai au o structură stabilă ca înainte. Datorită incertitudinii ridicate și a mediului în schimbare rapidă, menținerea motivată a angajaților și gestionarea relațiilor în lanțul de furnizare a organizațiilor este cea mai mare provocare pentru orice companie din zilele noastre. O serie de studii au indicat că organizațiile care au cei mai strălucitori angajaţii din punct de vedere intelectual nu sunt cele care au cel mai mare succes. Aptitudinile interpersonale sunt cruciale pentru succesul managerilor și angajaților în viața corporativă. Satisfacția locului de muncă și productivitatea ridicată a forței de muncă sunt asociate direct cu sănătăatea mintală. Alternativ, satisfacția la locul de muncă este motivul principal nu numai pentru profesioniști, ci și în viața personală. Orele de muncă mai lungi sub stres afectează nivelul satisfacției în muncă, performanța și productivitatea organizațională. Pentru rezultatele cheie ale organizației, inclusiv satisfacția locului de muncă, se propune ca informația emoțională să fie principalul factor analizat. Inteligența emoțională joacă un rol în această problemă prin gestionarea înțelegerii emoțiilor angajaților și a abilităților colective.

Sursa: Praveen Raghu Narayan T, Narashiman K, Emotional Intelligence and Work Performance: A Conceptual Study

2 Responses

  1. […] Construcul inteligenței emoționale a fost introdus în mediul academic după care a început să câștige în importanță în înțelegerea modului în care managementul îl poate utiliza eficient pentru îmbunătățirea calității resurselor umane în diverse organizații. Industriile s-au schimbat în timp, … Citeşte mai mult […]

  2. […] Construcul inteligenței emoționale a fost introdus în mediul academic după care a început să câștige în importanță în înțelegerea modului în care managementul îl poate utiliza eficient pentru îmbunătățirea calității resurselor umane în diverse organizații. Industriile s-au schimbat în timp, … Citeşte mai mult […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *