» » » » » » » » » Costumul femeiesc în nordul judeţului Mehedinţi

Costumul femeiesc în nordul judeţului Mehedinţi

postat în: Portul popular 0

Port popular-53-Poalele camasii de Mehedinti

Cele două forme de costum : 1) cu două catrinţe şi 2) cu vâlnic, le găsim răspândite peste întregul teritoriu al Mehedinţiului. Îndelungatul proces de evoluţie, dictat de diverşi factori locali — între care influenţele periferice au avut un rol important — a dus şi aici la cristalizarea unui stil propriu fiecărei zone mai restrânse, care a dat forma de astăzi portului popular mehedinţean.

În zona de nord, care se întinde de la poalele Carpaţilor, până la zona centrală amintită, surprindem manifestarea unei arte viguroase, printr-o pronunţată sobrietate în decor, culoare ca şi prin preferinţa faţă de materiale şi tehnici, ce asigură rezistenţă.

De asemenea se resimte aici respectarea formelor tradiţionale locale, care par mai puţin alterate de influenţe străine. Transformările şi suprapunerile intervenite în timp reflectă o filiaţie directă cu concepţia şi stilul local tradiţional.

Opregele cu fondul negru, vişiniu sau nucăriu păstrează decorul originar de vărgi şi robusteţea dimensiunilor mai largi. Decorul de rânduri alese pe câmpul roşu ,,cicic”, atât de preţuit, este rar. Un element tradiţional ,,streaza” (bordura de la poala opregului) este nelipsită la opregele ţesute „pânziului” sau „dimiului”.

Aceeaşi sobrietate caracterizează şi cămăşile cusute sau alese în război cu amici negru sau vişiniu, în motive mari, conturate sever, care se încadrează într-o ,,blană” pe mânecă şi pe piept. Altiţa este adeseori eliminată din decorul cămăşii în această extremitate a Mehedinţiului.

Capul, cu părul cuprins în ,,conci” este învelit în aceeaşi cârpă, denumită aici ,.broboadă”, care a rămas din bumbac, borangicul fiind un material cu o frecvenţă redusă în această zonă.

Ca o notă caracteristică a microzonei, de munte, constatăm persistenţa tipului de costum cu două catrinţe : „opreg îngust şi „fâstâc” (purtat frecvent şi pe teritoriul vecin al Gorjului) forma de port cu (vâlnic ,,opregul creţ” fiind considerată ca pătrunsă mai recent aici clin zonele de sud. Aceasta o confirmă şi informările orale ale bătrânilor din Obârşa de munte şi Godeanu, ca şi faptul că în unele localităţi de aici, s-a purtat până recent opregul creţ în asociaţie cu fâstâcul în faţă, ca o reminiscenţă a formei de port băştinaş, cu opregul îngust în spate şi fâstâcul în faţă. în această zonă, costumul zilelor noastre prezintă — cum mai rar întâlnim în alte părţi — o justă valorificare, ca şi o potrivită soluţionare tehnică a elementelor tradiţionale. Cămaşa cusută sau aleasă în război cu mâna, odinioară, este astăzi aleasă cu cocleţi în variate motive geometrice, păstrând stilul local în organizarea decorului. De asemenea, opregul creţ a păstrat dispoziţia ornamentală ,,cu poală”, fiind decorat astăzi cu o suită ele vărguţe dense pe porţiunea inferioară, ceea ce-i conferă denumirea de opreg ,,cu poală” sau ,,cu cot”. Coloritul sobru este de asemenea menţinut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *