» » » » » » Cum să îţi dezvolţi propria fermă de struţi

Cum să îţi dezvolţi propria fermă de struţi

postat în: Ferma 0

struti

Struţul este o pasăre care nu zboară, originară din Africa. Este singura pasăre din specia ei, Struthionidae, şi genul ei, Struthio, care încă mai trăieşte. Struţul are o înfăţişare specifică, cu gâtul şi picioarele sale lungi, şi posibilitatea de a alerga cu peste 70 km/h, cea mai mare viteză în alergare a unei păsări. Struţul este cea mai mare specie de păsări în viaţă, cu cel mai mare ou (cu excepţia păsării elefant din Madagascar şi moa gigant din Noua Zeelandă).

La maturitate, struţul poate atinge o greutate de 220 kg şi o înălţime de 3 m.

Primele ferme de struţi au fost dezvoltate în Statele Unite, prin anii 1930, răspândindu-se apoi în toată lumea.

Valorificarea

Succesul în creşterea struţilor depinde de necesităţile pieţei privind valorificarea pielii, cărnii şi penelor de struţ. Practic, în cazul unei ferme de struţi, pot fi valorificate o foarte largă varietate de produse:

  • Pielea de struţ este moale şi durabilă, fiind cea mai comercializată piele din lume. Doar pielea de elefant este mai rezistentă decât cea de struţ, dar aceasta nu este disponibilă în comerţ.
     
  • Carnea de struţ este o carne roşie, similară la gust şi textură cu carnea de vită dar fără grăsimea, caloriile şi colesterolul cărnii de vită, ideală pentru sănătate.
     
  • Penele de struţ mai fine sunt folosite în decoraţii, măşti şi ăn diverse ocazii festive, iar penele mai mici sunt ideale în ştergerea prafului.
     
  • Ouăle de struţ sunt folosite în decoraţii şi ca suport pentru diverse picturi.
     
  • Grăsimea de struţ are proprietăţi terapeutice fiind folosită în industria cosmetică la produsele pentru îngrijirea pielii.

Ghearele şi pielea de struţ sunt produse foarte populare iar carnea de struţ are o piaţă de desfacere chiar mai mare. Penele de struţ, ouăle decorative şi grăsimea exotică pentru îngrijirea pielii fac din creşterea struţilor o afacere foarte profitabilă.

Dezvoltarea fermei

Pentru dezvoltarea unei ferme de struţi, se poate începe cu una din următoarele posibilităţi:

  • Cumpărarea şi incubarea ouălor de struţ. Aceasta este cea mai ieftină modalitate, dar şi cea care implică cele mai mari riscuri. Ouăle de struţ sunt uşor de manipulat, dar sunt necesare cunoştinţe minime în folosirea incubatoarelor.
  • Cumpărarea puilor de peste trei luni (cea mai mare rată de mortalitate a puilor este în primele trei luni). Deşi mai scumpă decât clocirea ouălor, riscurie sunt minime în acest caz.
  • Cumpărarea de struţi tineri cu vârsta de un an, sau adulţi. Struţii de un an sunt mai scumpi decât puii, dar pot începe să producă mai repede, după doi ani.
  • Cea mai costisitoare modalitatea este cumpărarea de la crescătoria unor perechi de păsări care au produs deja ouă fertile împreună. Această metodă permite obţinerea de produse încă din următorul sezon.

Preţul unui incubator variază între 1.000 USD şi 25.000 USD.

Adăpostul

Fiecare pereche de struţi trebuie adăpostită şi izolată separat de celelalte perechi. Împrejmuirea trebuie să fie construită în aşa fel încât struţii să nu îşi rănească picioarele sau capul, ei încercând să se strecoare prin oricare fisură o găsesc în gard, astfel încât acesta trebuie să aibă o înălţime minimă de 2 m, iar adăpostul pentru o pereche de struţi trebuie să aibă o suprafaţă de 4-12 mp . Struţul roşu şi cel albastru sunt foarte agresivi şi vor încerca să muşte sau să ciupească gardul. Pe de altă parte, struşul nergu african este rareori agresiv.

Struţul trebuie ferit de frigul excesiv pe timpul iernii şi de căldura mare din timpul verii printr-un adăpost specific construit din placaj sau lemne, şi care poate fi încîlzit la nevoie. Un adăpost de 7m pe 7m este suficient pentru o pereche de struţi de rasă.

Îngrijirea

Struţii beau foarte multă apă, astfel încât trebuie să li se asigure în permanenţă apă proaspătă şi curată.

Struţii şi-au dezvoltat caracteristici specifice pentru a se adapta şi a supravieţui, astfel încât îngrijirea şi hrănirea acestora diferă foarte mult de a altor păsări. Pentru o sănătate şi productivitate corespunzătoare, trebuiesc folosite tehnici specifice. Astfel,

  • Schimbarea tipului de hrană trebuie făcută gradual, timp de zece zile.
  • Asiguraţi-vă că struţii se mişcă suficient de mult. Exerciţiile fizice ajută la prevenirea problemelor care pot apare la picioare.
  • Încercaţi să schimbaţi cât mai rar posibil locaţia păsărilor.
  • Verificaţi cu grijă ţarcul şi îndepărtaţi orice obiect care poate fi mişcat sau înghiţit de struţi.

Hrana

Ca şi în cazul altor animale de fermă, hrana diferă în funcţie de diferotele stadii de dezvoltare:

Puii nou născuţi

  • Puii de până la două zile au nevoie de apă şi mâncare care să conţină cel puţin 26% proteine. Puilor nou născuţi trebuie să li se asigure lumină permanentă.
  • Tuturor puilor nou născuţi trebuie să li se asigure probiotice. Aceste microorganisme îmbunătăţesc mult creşterea tuturor puilor de struţi şi reduc substanţial rata de mortalitate.
  • În prima săptămână după naştere trebuie ca sacul embrionar să fie complet absorbit. Se pare că mişcarea ajută puii să absoarbă mai repede sacul embrionar. Acesta este stadiul cel mai dificil în creşterea struţilor. Puii vor mânca orice găsesc şi au tendinţa să mănânce prea mult. Blocajul intestinal este cea mai des întălnită cauză pentru moartea puilor.

Puii

  • Puii cu vârsta între două zile şi şase luni se pot hrăni cu mâncare asigurată de companii specializate, sau mâncare preparată de dvs. cu cel puţin 26% proteine. Se continuă cu probioticele.
  • Puii trebuie să primească mâncare specifică sfărâmiţată pe toată perioada de început de trei săptămâni. După primele trei săptămâni, trebuie să li se dea de mâncare doar de două ori pe zi, timp de 20 minute fiecare, cât timp pot ei să mănânce în această perioadă. Peletele de lucernă nu ar trebui să lipsească din hrana lor.
  • Trebuiesc adăugate vitamine şi electroliţi în apa de băut în cantităţi specifice primelor două sau trei săptămâni de viaţă, şi de asemene
    a nu trebuie să lipsească probioticele.

Struţii tineri

  • De la şase luni la cca 18 luni, se poate folosi hrană cumpărată specifică acestei vârste, sau puteţi prepara singuri hrana, cu 24-26% proteine şi 11-12% fibre atunci când păsările nu au iarbă la dispoziţie.

Adulţii

  • Atunci când păsările sunt mature din punct de vedere sexual, se poate folosi hrana cumpărată din comerţ la care se adaugă pelete sau cuburi de lucernă, care sunt mai ieftine şi mai uşor de mâncat decât fânul.
  • Trebuie să asiguraţi în permanenţă apă curată tuturor păsărilor în toate etapele lor de dezvoltare. Adăpătoarele trebuiesc clătite zilnic şi periate cu o soluţie de apă şi săpun la fiecare trei zile.
  • Nisipul este de asemenea esenţial în dieta struţului. Cea mai bună alegere sunt pietricelele mici sau nicipul comercial.

Reproducerea

Există trei tipuri comerciale de rase de struţi:

  • Struţul negru african domesticit
  • Struţul albastru
  • Struţul roşu

Femelele de struţi pot oua oricând în cazul unei vârste între 18 şi 36 luni. ele tind să se maturizeze mai repede decât masculii. Sezonul de reproducere pentru emisfera nordică este între februarie şi august.

O femelă poate oua peste 100 ouă pe an. Procesul de incubare al ouălor durează cca. şase săptămâni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *