» » » » » » Dialogul civic: o oportunitate pentru ONG-uri să îşi facă auzită vocea în UE

Dialogul civic: o oportunitate pentru ONG-uri să îşi facă auzită vocea în UE

postat în: ONG, Uniunea Europeana | 0

Rolul şi contribuţia ONG-urilor este din ce în ce mai apreciată de către instituţiile europene pe parcursul anilor 1990, ceea ce a produs o schimbare de perspectivă de la conceptul de „guvernământ” la cel de „guvernare”, care include o varietate mai largă de actori în procesul decizional. În ultimii 15 ani, au fost practicate metode structurate de dialogare între UE şi ONG-urile naţionale, numite în general „dialog civic”. Dezvoltarea acestei practici a cunoscut în ultimii ani progrese semnificative:

–      Cartea Albă a Comisiei Europene despre Guvernare (COM(2001) 428);

–      Standardele Minime de Consultare(COM(2002) 704);

–      Includerea în Tratatul Constituţional al UE a Articolului 47 referitor la democraţia participativă.

De la activitatea informală de „lobbying” la dialogul civic: o abordare europeană – Relaţia dintre ONG-uri şi instituţiile europene poate lua forme variate, de la „lobbying” informal (spre exemplu, campanii grassroots) la interacţiuni mai formale şi mai structurate. Totuşi, până acum UE a avut o abordare foarte puţin rigidă în dialogul cu ONG-urile, fiind caracterizată de următoarele aspecte:

–      existenţa unor „standarde minime” şi nu a unui tratat care să instituţionalizeze raportul dintre cele două părţi – până la ratificarea şi implementarea Tratatului Constituţional, dialogul civic nu are nici o bază legală conform celorlalte tratate comunitare. Cu toate acestea, o serie de Standarde Minime pentru Consultări a fost definită, ce trebuie respectată de către Comisie în consultările sale cu societatea civilă. Printre altele, aceste standarde includ aspecte precum durata, publicitatea şi evaluarea făcută de părţile implicate în proces;

–      Orientarea către Comisie – cadrul operativ din momentul de faţă se concentrează mai ales asupra practicilor Comisiei, neexistând prevederi specifice pentru celelalt două instituţii comunitare;

–      Absenţa unui sistem de acreditare – Comisia Europeană a încercat în repetate rânduri să propună o definiţie a reprezentativităţii ONG-urilor, în anii 1990 (Comisia Europeană “An open and structured dialogue between the Commission and Special Interest Groups”, SEC (92) 2272 final, Comisia Europeană “Communication on promoting the role of voluntary organisations and foundations in Europe”, COM (97) 241, Comisia Europeană (200b) “The Commission and Non Governmental Organisations: building a stronger partnership”.). În ciuda acestor eforturi, nu s-a ajuns la stabilirea unei liste de organizaţii care să îndeplinească criteriile europene, sau la acreditarea pe care o oferă Organizaţia Naţiunilor Unite sau Consiliul Europei;

–      Definiţia ambiguă a societăţii civile – Definiţia societăţii civile, aşa cum este ea propusă de instituţiile europene, include de cele mai multe ori actori economici, ceea ce ridică o serie de probleme în privinţa dezechilibrului de putere şi inegalităţii de acces dintre companiile de afaceri şi organizaţiile de interes public.

Deşi anumite persoane percep ca pe o ameninţare faptul că ONG-urile implicate în dialogul civic se pot bloca în agenda instituţiilor europene, acest tip de dialog de fapt este legat în mod direct de recunoaşterea democraţiei participative, în alte cuvinte, este recunoscut faptul că există şi alte forme de participare democratică, pe lângă actul de a vota, şi că în acest mod se poate întări ideea de cetăţenie europeană.

Dialogul civic în practică – Dialogul civic acoperă o largă varietate de proceduri, cu un impact diferit şi accesibilitate din partea publicului. Dintre acestea, trebuie menţionate:

–      Întâlnirile bianuale cu Comisia Europeană care sunt organizate spre exemplu de Platforma Europeană a ONG-urilor Sociale, încă din 1995, dar şi de CONCORD, Confederaţia Europeană a ONG-urilor pentru Ajutor şi Dezvoltare. În baza unei agende acceptate de comun acord, aceste întâlniri facilitează dezbaterile dintre membrii platformelor şi/sau secretariatul general ori însuşi/însăşi Comisarul european sau înalţi oficiali.

–      Consultări electronice deschise sunt ţinute prin intermediul website-ului „Vocea ta în Europa”, pe tema iniţiativelor majore de politici publice. Spre exemplu, consultările pe tema REACH (REACH înseamnă Înregistrarea, Evaluarea şi Autorizarea Chimicalelor. Această propunere a avut ca scop crearea unui sistem mai uniform şi mai transparent de administrare a chimicalelor în UE.) au înregistrat peste 6400 de contribuţii.

Sursa: Proiect finanţat de către Fundaţia MOTT Charles Stewart şi Comisia Europeană (Direcţia Generală pentru Educaţie şi Cultură, planul de bugetare pentru încurajarea societăţii civile).

Save

Save

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *