» » » Mecanica cuantică fenomenologică

Mecanica cuantică fenomenologică

$4.99$11.94

Selecție clară

Mecanica cuantică fenomenologicăAutor: Nicolae Sfetcu

O introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matenatic minimal, în mecanica cuantică. Un ghid pentru cine dorește să înțeleagă cea mai modernă, mai complexă și mai neconformă disciplină fizică, un domeniu care a schimbat fundamental percepțiile oamenilor de știință despre Lume.
În 1900, Max Planck a introdus ideea că energia este cuantificată, pentru a obţine o formulă la energia emisă de un corp negru. În 1905, Einstein a explicat efectul fotoelectric postulând că energia luminii vine în cuante numite fotoni. In 1913, Bohr a explicat liniile spectrale ale atomului de hidrogen, din nou prin utilizarea de cuante. În 1924, Louis de Broglie a prezentat teoria sa a undelor de materie.
Aceste teorii, deşi de succes, au fost strict fenomenologice: nu a existat nicio justificare riguroasă pentru cuantificare. Ele sunt denumite colectiv ca vechea teorie cuantică.
Expresia „fizica cuantica” a fost folosită pentru prima dată în lucrarea lui Johnston: Universul lui Planck în lumina fizicii moderne.
Mecanica cuantică modernă s-a născut în 1925, când Heisenberg a dezvoltat mecanica matriceală şi Schrödinger a inventat mecanica ondulatorie şi ecuaţia Schrödinger. Schrödinger a demonstrat ulterior că cele două abordări au fost echivalente.
Heisenberg a formulat principiul său de incertitudine în 1927, iar interpretarea de la Copenhaga a apărut în aproximativ acelaşi timp. În 1927, Paul Dirac a unificat mecanica cuantică cu teoria relativităţii restrânse. De asemenea, el a utilizat printre primii teoria operatorilor, inclusiv notaţia influenţială bra-ket. În 1932, John von Neumann a formulat baza matematică riguroasă pentru mecanica cuantică, ca teoria operatorilor.
În anii 1940, electrodinamica cuantică a fost dezvoltată de Feynman, Dyson, Schwinger, şi Tomonaga. Ea a servit ca model pentru teoriile ulterioare ale câmpului cuantic.
Interpretarea multiplelor lumi a fost formulat de către Everett în 1956.
Cromodinamica cuantică a avut o istorie lungă, de la începutul anilor 1960. Teoria aşa cum o ştim astăzi a fost formulată de către Polizter, Gross şi Wilzcek în 1975. Bazându-se pe munca de pionierat a lui Schwinger, Higgs, Goldstone şi alţii, Glashow, Weinberg şi Salam au demonstrat în mod independent cum că forţa nucleară slabă şi electrodinamica cuantică ar putea fi unite într-o singură forţă electroslabă.
Încă de la începuturile sale, cele mai multe rezultate contra-intuitive ale mecanicii cuantice au provocat puternice dezbateri filozofice şi mai multe interpretări.
Interpretarea de la Copenhaga, datorată în mare parte lui Niels Bohr, a fost interpretarea standard a mecanicii cuantice, atunci când a fost formulată pentru prima dată. În conformitate cu aceasta, natura probabilistică a predicţiilor mecanicii cuantice nu poate fi explicată în termeni ai altor teorii deterministe, şi nu reflectă pur şi simplu cunoştinţele noastre limitate. Mecanica cuantică oferă rezultate probabilistice deoarece universul fizic este în sine probabilistic, mai degrabă decât determinist.
O mare parte a tehnologiei moderne funcţionează în conformitate cu principiile din mecanica cuantică. Exemplele includ laserul, microscopul electronic, şi imagistica prin rezonanţă magnetică. Cele mai multe dintre calculele efectuate în chimia computaţională se bazează pe mecanica cuantică.

CUPRINS

1 Mecanica cuantică
Descrierea teoriei
Istorie
Formulări matematice
Interacția cu alte teorii ale fizicii
Mecanica cuantică și fizica clasică
Interpretarea de la Copenhaga a cinematicii cuantice versus clasice
Relativitatea generală și mecanica cuantică
Încercări pentru o teorie a câmpului unificată
Formulări matematice echivalente
Implicații filosofice
1.1 Atomul și cuanta
1.2 Radiația corpului negru și cuantificarea lui Planck
Radiația corpului negru
Cuantificarea și constanta lui Planck
Metode de cuantificare
Cuantificarea canonică
Constanta lui Planck
Valoare
Semnificația valorii
1.3 Cuanta de lumină (Fotoni)
Proprietăți fizice
Optica cuantică
1.4 Efectul fotoelectric
Mecanismul de emisie
Observații experimentale ale emisiei fotoelectrice
Descrierea matematică
Utilizări și efecte
Fotomultiplicatori
Senzori de imagine
Electroscop cu frunză de aur
Spectroscopie fotoelectronică
Nave spațiale
Praful lunar
Dispozitive de vedere pe timp de noapte
1.5 Unde materiale – Relațiile de Broglie
Context istoric
Ipoteza de Broglie
Relațiile de Broglie
Interpretări
1.6 Modelul Bohr al atomului
Origine
1.7 Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor
Explicație
Tranziții ale nivelelor de energie
1.8 Difracția electronilor
Proprietăți cuantice
Difracția electronilor
Interacțiunea electronilor cu materia
Microscop cu electroni de transmisie
2 Dualitatea undă-particulă
Tratamentul în mecanica cuantică modernă
Vizualizare
Aplicarea la modelul Bohr
2.1 Complementaritatea
Conceptul
Natura
Considerații suplimentare
Experimente
2.2 Microscopul lui Heisenberg
Argumentul lui Heisenberg
Analiza argumentului
2.3 Experimentul celor două fante
Prezentare generală
Interpretările experimentului
Interpretarea de la Copenhaga
Formularea integrală a căii
Interpretarea relațională
Interpretarea multiplelor-lumi
2.4 Disputa Einstein-Bohr
Dezbateri pre-revoluționare
Revoluția cuantică
Post-revoluția: prima etapă
Argumentul lui Einstein
Răspunsul lui Bohr
A doua critică a lui Einstein
Triumful lui Bohr
Post-revoluție: a doua etapă
Post-revoluție: a treia etapă
Argumentul EPR
Răspunsul lui Bohr
Post-revoluție: etapa a patra
2.5 Experimentul alegerii întârziate
Introducere
Versiunea fantei duble
Detalii experimentale
Fantele duble în laborator și în cosmos
Concluzii
3 Ecuația Schrödinger
Ecuația dependentă de timp
Ecuația independentă de timp
Interpretarea funcției de undă
Ecuația de undă pentru particule
3.1 Stări cuantice
Descrierea conceptuală
Stări pure
Imaginea lui Schrödinger vs. imaginea lui Heisenberg
În fizica matematică
Valori proprii și vectori proprii
3.2 Funcția de undă
Exemple non-relativiste
Barieră potențială finită
Atomul de hidrogen
3.3 Colapsul funcției de undă
Descrierea matematică
Procesul
Determinarea bazei preferate
Decoerența cuantică
Istorie și context
3.4 Interpretarea probabilităților (Problema măsurătorilor)
Pisica lui Schrödinger
Interpretări
3.5 Formularea spațiului de fază
Distribuția spațiului de fază
Evoluția timpului
Exemple
Potențial Morse
Tunelarea cuantică
Potențialul quartic
Starea pisicii lui Schrödinger
4 Pachete de unde
Unde și particule în mișcare
4.1 Principiul incertitudinii
Definire
Utilizare
Relația de incertitudine timp-energie
4.1.1 Paradoxurile lui Zenon în mecanica cuantică
Ahile și broasca țestoasă
Paradoxul dihotomiei
Paradoxul săgeții
Soluții cuantice propuse
Peter Lynds
Hermann Weyl
Efectul cuantic Zenon
4.2 Funcții proprii
Exemplul de derivată
4.3 Operatorul impuls
Definiție (spațiu de poziție)
Proprietăți
Hermiticitatea
Relația canonică de comutație
Transformarea Fourier
4.4 Forma generală a ecuației Schrodinger: Operatorul hamiltonian
Ecuația Schrödinger
Formalismul Dirac
4.5 Postulatele mecanicii cuantice și semnificația măsurătorilor
Postulate ale mecanicii cuantice
Postulatul 1: Definirea stării cuantice
Postulatul 2: Principiul corespondenței
Postulatul 3: Măsurarea – valori posibile ale unei observabile
Postulatul 4: Postulatul lui Born – interpretarea probabilistică a funcției de undă
Postulatul 5: Măsurarea – reducerea pachetului de unde; obținerea unei singure valori; proiecția stării cuantice
Postulatul 6: Evoluția temporală a stării cuantice
Problema măsurării
Interpretarea stării relative
5 Soluții ale ecuației Schrödinger
5.1 Particulă într-o cutie unidimensională
Soluția unidimensională
Funcția de undă a poziției
Funcția de undă a impulsului
Niveluri energetice
5.2 Barieră rectangulară de potențial
Calcul
Transmisie și reflexie
E < V0
E > V0
E = V0
Observații și aplicații
5.3 Puț de potențial finit
Particulă într-o cutie 1-dimensională
5.4 Paritatea
Relații simple de simetrie
Efectul inversiunii spațiale asupra unor variabile ale fizicii clasice
Par
Impar
Posibile valori proprii în mecanica cuantică
5.5 Oscilatorul armonic unidimensional
Oscilator armonic unidimensional
Hamiltonianul și stările proprii ale energiei
Scale naturale pentru lungimi și energie
Stări foarte excitate
Soluții pentru spațiul de fază
5.6 Operatorul momentului unghiular
Momentul unghiular orbital
Momentul unghiular de spin
Momentul unghiular total
Interpretare vizuală
Relația de incertitudine dintre momentul unghiular și unghiul de rotație
5.7 Particule identice
Distingerea între particule
Stările simetrice și antisimetrice
Simetria de schimb
Fermioni și bosoni
5.8 Potențialul central (Potențialul cuantic)
Potențialul cuantic ca parte a ecuației lui Schrödinger
Ecuația de continuitate
Ecuația cuantică Hamilton-Jacobi
Proprietăți
Relația cu procesul de măsurare
Potențialul cuantic al unui sistem de n-particule
Interpretarea și denumirea potențialului cuantic
Aplicații
5.9 Puțul de potențial
Confinarea cuantică
În mecanica cuantică
În mecanica clasică
6 Paradoxuri și interpretări ale mecanicii cuantice
6.1 Inseparabilitatea cuantică
Inseparabilitatea cuantică
Istorie
Conceptul
Sensul inseparabilității
Paradoxul
Teoria variabilelor ascunse
Încălcarea inegalității Bell
Alte tipuri de experimente
Misterul timpului
Sursa pentru săgeata timpului
6.2 Paradoxurile mecanicii cuantice
6.3 Paradoxul EPR
Istoria evoluțiilor EPR
Mecanica cuantică și interpretarea ei
Opoziția lui Einstein
Descrierea paradoxului
Articolul EPR
6.4 Interpretarea Copenhaga
Fundal
Principii
Regula Born
Natura colapsului
Non-separabilitatea funcției de undă
Dilema undă-particulă
Acceptarea printre fizicieni
6.5 Variabile ascunse
Motivație
„Dumnezeu nu joacă zaruri”
Tentative timpurii
Declarația de completitudine a mecanicii cuantice și dezbaterile Bohr-Einstein
Paradoxul EPR
Teorema lui Bell
Teoria variabilelor ascunse a lui Bohm
Evoluțiile recente
6.6 Paradoxul pisicii lui Schrödinger
Origine și motivație
Experimentul de gândire
Interpretarea de la Copenhaga
Aplicații și teste
Extensii
6.7 Interpretarea ansamblului (statistică)
Înțelesul lui „ansamblu” și „sistem”
Pisica lui Schrödinger
6.8 Interpretarea multiplelor lumi
Origine
Dezvoltare
Interpretarea colapsului funcției de undă
Interpretarea nereală/reală
Descrierea MWI
7 Stările cuantice conform lui Dirac
Definiție
Vectorii de stare
Operatori
Operatorul hamiltonian
Matricea densității
Ecuațiile timp-evoluție în imaginea interacțiunilor
Evoluția în timp a stărilor
Evoluția în timp a operatorilor
Evoluția în timp a matricei de densitate
Valori așteptate
Utilizarea imaginii interacțiunilor
7.1 Ecuația de undă Dirac
Formularea matematică
Interpretarea fizică
Identificarea observabilelor
Teoria găurilor
7.2 Notația bra-ket în mecanica cuantică
Introducere
Utilizarea în mecanica cuantică
8 Corespondența cu mecanica clasică
Ecuații de câmp
Ecuații de undă
Teoria cuantică
8.1 Ecuația de mișare a lui Heisenberg (Reprezentările Heisenberg, Schrödinger și Dirac)
Reprezentarea Heisenberg
Reprezentarea Schrödinger
Reprezentarea de interacțiune (Dirac)
Comparație a evoluției în toate imaginile/reprezentările
8.2 Teorema Ehrenfest și limita clasică a mecanicii cuantice
8.3 Principiul corespondenței
Mecanica cuantică
8.4 Aproximarea WKB
Scurt istoric
Metoda WKB
Aplicarea la ecuația Schrödinger
Aproximarea departe de punctele de cotitură
Comportamentul în apropierea punctelor de cotitură
Condițiile de potrivire
Densitatea de probabilitate
8.5 Teorema adiabatică
Procesele diabatice vs. adiabatice
Exemple de sisteme
Pendulul simplu
Oscilator armonic cuantic
9 Momentul unghiular și spinul
9.1 Momentul unghiular
Moment ungiular de spin, orbital, și total
Cuantizarea
Incertitudinea
Momentul unghiular total ca generator de rotații
9.2 Spin și matrice
Numărul cuantic
Fermioni și bozoni
Teorema statisticii spinului
Paritate
9.3 Mecanica matriceală
Epifanie la Helgoland
Cele trei documente fundamentale
Raționamentul lui Heisenberg
Bazele mecanicii matriceale
9.3.1 Particule cu spin în câmp magnetic: Rezonanța magnetică nucleară
Teoria rezonanței magnetice nucleare
Spin nuclear și magneți
Valorile momentului unghiular de spin
Energia de spin într-un câmp magnetic
9.3.2 Precesia spinului în câmp magnetic (Rezonanța paramagnetică a electronilor)
Rezonanță paramagnetică a electronilor
Originea unui semnal EPR
9.4 Cuplarea momentelor unghiulare
Conservarea momentului unghiular
Cuplarea spin-orbită
Cuplarea LS
Cuplarea jj
9.5 Principiul de excluziune Pauli
Prezentare generală
Principiul Pauli în teoria cuantică avansată
Atomii și principiul Pauli
9.6 Starea singlet și paradoxul EPR
Istorie
Exemple
Reprezentări matematice
Singleți și stări inseparate
9.7 Teorema Bell
Fundal istoric
Prezentare generală
Importanța
Realismul local
9.8 Inegalitatea Bell
Testarea prin experimente practice
Două clase de inegalități Bell
Provocări practice
Aspecte metafizice
Remarci generale
10 Materia cuantică
10.1 Atomul de hidrogen
Izotopi
Ionul de hidrogen
Descrierea clasică a eșuat
Modelul Bohr-Sommerfeld
10.2 Atomul de hidrogen în interpretarea de la Copenhaga
Soluțiile ecuației lui Schrödinger
10.3 Structura fină a hidrogenului
Structura brută
Corecții relativiste
Atomul de hidrogen
Corecția relativistă pentru energia cinetică
10.4 Interacția spin-orbită
Energia unui moment magnetic
În solide
Câmp electromagnetic oscilant
10.5 Explicația cuantică a tabelului periodic al elementelor
Grupe
Blocuri
Configurație electronică
Învelișuri electronice
Razele atomice
A doua versiune și dezvoltarea ulterioară
Tabele cu structuri diferite
ADOMAH (2006)
Modelul tridimensional al fizicianului Timothy Stowe
10.6 Structura moleculelor
Istorie
Structura electronilor
Modelul ondulatoriu
Legături de valență
Orbitale moleculare
Teoria funcțională a densității
Dinamica chimică
Dinamica chimică adiabatică
Dinamica chimică non-adiabatică
10.7 Condensat Bose-Einstein și condensat fermionic
Condensat Bose-Einstein
Istorie
Cercetări curente
Condensat fermionic
Superfluiditate
Superfluide fermionice
Crearea primelor condensate fermionice
10.8 Gazul Fermi și gazul Bose
Gazul Fermi
Descriere
Gazul Bose
Introducere și exemple
11 Perturbații
Hamiltonieni aproximați
Aplicarea teoriei perturbației
Limitări
Perturbații mari
Stările non-adiabatice
Computerizarea dificultăților
Teoria perturbației independente de timp
Corecții de ordinul întâi
Efectele degenerării
11.1 Metode de aproximare pentru stări staționare
Proprietăți ale stării staționare
11.2 Efectul Stark
Istorie
Mecanism
Teoria perturbării
Efect stark limitat cuantic
11.3 Teoria perturbației dependente de timp
Metoda variației constantelor
Teoria perturbației puternice
11.4 Perturbația periodică: Regula de aur a lui Fermi
Rata și derivarea acesteia
Derivarea în teoria perturbării dependente de timp
11.5 Teoria dispersiei. Aproximarea Born
Fundamente conceptuale
Ținte compuse și ecuații de interval
În fizica teoretică
Dispersia în mecanica cuantică a fotonului și a nucleelor
Aproximarea Born
Aplicații
11.6 Amplitudinea de împrăștiere
Expansiunea undelor parțiale
12 Teoria cuantică a câmpului
Varietăți de abordări
Abordări perturbative și non-perturbative
TCC și gravitația
Definiție
Dinamica
Stări
Câmpuri și radiații
Principii
Câmpuri clasice și cuantice
12.1 Electrodinamica cuantică
Viziunea lui Feynman asupra electrodinamicii cuantice
Introducere
Construcții de bază
Amplitudini de probabilitate
Propagatori
Renormalizarea în masă
Concluzii
12.2 Efectul Zeeman
Nomenclatură
Prezentare teoretică
Aplicații
Astrofizică
Răcirea laserului
Energia Zeeman mediată de cuplare a spinului și mișcări orbitale
12.3 Efectul Aharonov-Bohm
Semnificație
Potențiale vs. câmpuri
Acțiune globală vs. forțe locale
Localitatea efectelor electromagnetice
12.4 Cuantizarea fluxului magnetic
12.5 Filosofia macrorealismului și SQUID
Inegalitatea Leggett–Garg
Încălcări experimentale
SQUID
13 Modelul standard
Particule elementare
Fermioni
Cuarci
Leptoni
Bosoni
Particule ipotetice
Particule compuse
Hadroni
Barioni
Mezoni
Nuclee atomice
Atomi
Molecule
Substanțe condensate
Alte particule
Clasificare după viteză
13.1 Extensii ale Modelului Standard
Marea unificare
Supersimetria
Teoria corzilor
Teoria preonilor
13.2 Cromodinamica cuantică
Teorie
Unele definiții
Observații suplimentare: dualitatea
Grupuri de simetrie
Lagrangieni
Câmpuri
Dinamica
Confinarea și legea zonală
14 Gravitația cuantică
Prezentare generală
Mecanica cuantică și relativitatea generală
Graviton
Dilaton
Nonrenormalizabilitatea gravitației
Gravitația cuantică ca o teorie eficientă a câmpului
Dependența spațiu-timpului de fundal
Teoria corzilor
Teorii independente de fundal
Gravitația cuantică semi-clasică
Problema timpului
Teorii candidate
Teoria corzilor
Gravitația cuantică în bucle
Alte abordări
Teste experimentale
14.1 Gravitația cuantică în bucle
Istorie
Covarianța generală și independență de fundal
Limita semiclasică
Ce este limita semiclastică?
De ce GCB nu ar avea relativitatea generală ca limită semiclasică?
Dificultăți la verificarea limitei semiclasice a GCB
Progresul în demonstrarea GCB are limita semiclastică corectă
Aplicații fizice ale GCB
Entropia găurii negre
Radiația Hawking în GCB
Stea Planck
Cosmologică cuantică în bucle
Fenomenologia GCB
Amplitudini de împrăștiere independente de fundal
Gravitoni, teoria corzilor, supersimetrie, dimensiuni suplimentare în GCB
GCB și programele de cercetare aferente
Probleme și comparații cu abordări alternative
14.2 Teoria corzilor
Fundamente
Corzi
Dimensiuni suplimentare
Dualitatile
Brane
Teoria-M
Unificarea teoriilor supercorzilor
Teoria matriceală
Găuri negre
Formula Bekenstein-Hawking
Derivarea în cadrul teoriei corzilor
Corespondența AdS/CFT
Prezentare generală a corespondenței
Aplicații pentru gravitația cuantică
Fenomenologie
Cosmologie
Istorie
Rezultatele inițiale
Prima revoluție a supercorzilor
A doua revoluție a supercorzilor
Critici
Numărul de soluții
Independența de fundal
Sociologia științei
14.3 Teoria finală
Antecedente istorice
De la Grecia antică la Einstein
Secolul al XX-lea și interacțiunile nucleare
Fizica modernă
Secvența convențională a teoriilor
Teoria corzilor și teoria M
Gravitația cuantică în bucle
Alte încercări
Starea actuală
Filosofia
Argumente împotrivă
Teorema lui Gödel despre incompletență
Limitele fundamentale în precizie
Lipsa legilor fundamentale
Număr infinit de straturi de ceapă
Imposibilitatea calculului
15 Filosofia și interpretările mecanicii cuantice
Implicații filosofice
15.1 Interpretări ale mecanicii cuantice
Istoria interpretărilor
Natura interpretării
Provocări ale interpretărilor
Pe scurt
Clasificarea adoptată de Einstein
Interpretarea de la Copenhaga
Multe lumi
Istorii consistente
Interpretarea de ansamblu
Teoria De Broglie-Bohm
Mecanica cuantică relațională
Interpretare tranzacțională
Mecanica stocastică
Teorii ale colapsului obiectiv
Conștiința cauzează colapsul (interpretarea von Neumann-Wigner)
Multe minți
Logica cuantică
Teoria informației cuantice
Interpretări modale ale teoriei cuantice
Teorii temporal simetrice
Teoriile ramificării spațiu-timpului
Alte interpretări
Comparație
15.2 Măsurători în mecanica cuantică
Rezumat calitativ
Cantități măsurabile („observabile”) ca operatori
Probabilitățile de măsurare și colapsul funcțiilor de undă
Spectru discret, nondegenerat
Spectru continuu, nedegenerat
Spectre degenerate
15.3 Matricea de densitate
Stări pure și mixte
Exemple de aplicații
15.4 Interpretarea Von Neumann–Wigner
Observația în mecanica cuantică
Interpretarea
Obiecții față de interpretare
Acceptarea
Opinii ale pionierilor mecanicii cuantice
16 Perspective în mecanica cuantică
16.1 Probleme rezolvate recent în fizică
16.2 Probleme nerezolvate în fizică
16.2.1 Fizica generală și mecanica cuantică
16.2.2 Gravitația cuantică
16.2.3 Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte
16.2.4 Fizica nucleară
16.2.5 Fizica atomică, moleculară și optică
16.2.6 Fizica plasmei
Referințe
Despre autor
Nicolae Sfetcu
De același autor
Contact
Editura
MultiMedia Publishing

PREVIZUALIZARE: https://www.setthings.com/wp-content/uploads/2019/01/MecanicaCuantica-Previzualizare.pdf

MultiMedia Publishing:
– Digital: EPUB (ISBN 978-606-033-119-3), Kindle (ISBN 978-606-033-118-6), PDF (ISBN 978-606-033-120-9)
– Tipărit (Format B5 Academic, 429 pagini): Ediția alb-negru (ISBN 978-606-033-117-9)

Smashwords (EPUB): https://www.smashwords.com/books/view/919581
Google (EPUB, PDF): https://books.google.ro/books?id=KOOEDwAAQBAJ
eMag.ro (Tipărit, PDF):  https://www.emag.ro/mecanica-cuantica-fenomenologica-nicolae-sfetcu-429-pagini-pbro127a/pd/DZRHKLBBM/ , https://www.emag.ro/mecanica-cuantica-fenomenologica-nicolae-sfetcu-pdf-pbro127p/pd/DQRHKLBBM/

Facebook: https://www.facebook.com/Mecanica-cuantic%C4%83-2020943884891825

Mecanica cuantică fenomenologică

Informații suplimentare

Greutate Nu se aplică
Dimensiuni Nu se aplică
Books

, , ,

Prețul cărților, digitale și tipărite, este susceptibil la mici variații, datorită variației cursului valutar.
Cărțile în format digital (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) comandate din acest magazin online se livrează prin email.
Cărțile în format tipărit comandate din acest magazin online se livrează exclusiv în România.
Comenzile care nu se plătesc în maximum 7 zile se anulează automat.
Costurile de transport pentru cărțile tipărite se vor plăti direct curierului, la primirea pachetului.

The price of  digital and printed books is susceptible to small variations due to the exchange rate fluctuation.
e-Books (PDF, EPUB, MOBI for Kindle) ordered on this online bookstore are delivered by email.
Printed books ordered on this online bookstore are delivered exclusively in Romania.
Orders not paid within 7 days are automatically canceled.
The shipping costs for printed books will be paid directly to the courier upon receipt of the package.

Le prix des livres, numériques et imprimés, est susceptible de varier légèrement en raison de la fluctuation du taux de change.
Les livres numériques (PDF, EPUB, MOBI pour Kindle) commandés sur cette librairie en ligne sont livrés par email.
Les livres imprimés commandés sur cette librairie en ligne sont livrés exclusivement en Roumanie.
Les commandes non payées dans 7 jours sont automatiquement annulées.
Les frais de livraison pour les livres imprimés seront payés directement au transporteur dès réception du paquet.

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Mecanica cuantică fenomenologică”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *