» » » » » Efecte ale corupţiei politice

Efecte ale corupţiei politice

postat în: Corupție, Politica 0

Palatul_Parlamentului_b

Efecte asupra politicii, administrației, și instituțiilor

În politică, corupția subminează democrația și buna guvernare prin batjocorirea sau chiar coruperea proceselor formale. Corupția în alegeri și în legislativ reduce responsabilitatea și denaturează reprezentarea în elaborarea politicilor. Corupția în sistemul judiciar compromite statul de drept. Corupția în administrația publică duce la prestarea ineficientă a serviciilor. Se încalcă un principiu de bază al republicanismului cu privire la centralitatea de virtute civică. Mai general, corupția erodează capacitatea instituțională a guvernului în cazul în care procedurile nu sunt respectate, resursele sunt deturnate, iar funcţiile publice sunt cumpărate și vândute. Corupția subminează legitimitatea guvernului, și astfel valorile democratice, încrederea și toleranța. Date recente sugereaza că nivelul de corupție în rândul democrațiilor cu venituri mari poate varia semnificativ în funcție de nivelul de responsabilitate a factorilor de decizie.

Efectele economice

În sectorul privat, corupția crește costul în afaceri prin prețul plăților ilicite, costul de administrare al negocierilor cu oficialii, și riscul de acorduri încălcate. Deși unii afirmă că corupția reduce costurile prin reducerea birocrației, disponibilitatea mitei poate face ca oficialii să inventeze noi reguli și întârzieri. Eliminarea transparentă a reglementărilor costisitoare și de lungă durată sunt mai bune decât netransparenţa permiţând să fie ocolite prin utilizarea mitei. În cazul în care corupția umflă costul de afaceri, ea denaturează şi piaţa afacerilor, înlăturând firmele competitive și susținând, prin urmare, firmele ineficiente.

Corupția generează, de asemenea, distorsiuni economice în sectorul public, prin redirecționarea investițiilor publice în proiecte unde mita și comisioanele ilegale sunt mai abundente. Funcționarul poate crește complexitatea tehnică a proiectelor din sectorul public pentru a ascunde sau a deschide calea pentru astfel de tranzacții, denaturând astfel și mai mult investițiile. Corupția reduce, de asemenea, respectarea conformitatea cu normele de construcție, de mediu, sau alte reglementări, reducând calitatea serviciilor guvernamentale și a infrastructurii, și crescând presiunile bugetare pe guvern.

Economiștii susțin că unul dintre factorii care stau la baza dezvoltării economice diferite în Africa și Asia, este faptul că, în Africa, corupția a luat în primul rând forma extracțiilor concesionate cu capitalul financiar rezultat mutat în străinătate, mai degrabă decât investiţii locale (de aici imaginea stereotipă, dar de multe ori precisă , a dictatorilor africani cu conturi bancare elvețiene). În Nigeria, de exemplu, mai mult de 400 miliarde dolari a fost furaţi din trezorerie de către liderii nigerieni între 1960 și 1999. Conform cercetătorilor de la Universitatea din Massachusetts se estimează că între 1970-1996 scurgerea de capital din 30 țări sub-sahariene a totalizat 87 miliarde dolari, depășind datoriile externe ale acelor națiuni. (Rezultatelele, exprimate în dezvoltarea ăntârziată sau suprimată, au fost modelate în teorie de economistul Mancur Olson.) În cazul Africii, unul dintre factorii pentru acest comportament a fost instabilitatea politică, și faptul că noile guverne de multe ori au confiscat activele obținute în mod corupt de guvernele precedente. Acest lucru a încurajat oficialii să-şi ascundă averile în străinătate, ferindu-se astfel de exproprierile viitoare.

Efecte asupra mediului și sociale

Corupția este de multe ori cel mai evident în țările cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor, bazându-se pe ajutorul extern pentru serviciile de sănătate. Exploatarea politică a acestor fonduri a fost constatată în trecut, în special în țările din Africa sub-sahariană, unde într-un raport al Băncii Mondiale din 2006 se spune că aproximativ jumătate din fondurile care au fost donate pentru sănătate nu au fost niciodată investite în sectoarele sănătății sau date celor care au nevoie de asistență medicală. În schimb, ele s-au cheltuit prin „medicamente contrafăcute, folosind medicamentele pentru piața neagră, şi plăți către angajați fantomă”. Există o cantitate suficientă de bani pentru sănătate în țările în curs de dezvoltare, dar aceşti bani ajung în mâinile greșite, ceea ce duce la corupție politică și guvernamentală, care în loc să folosească banii pentru îngrijirile medicale necesare pentru cetățenii din aceste regiuni, mai degrabă îi utilizează pentru câștig personal.

Corupția facilitează distrugerea mediului. Țările corupte pot avea în mod oficial legislație pentru a proteja mediul, dar aceasta nu poate fi pusă în aplicare în cazul în care oficialii pot fi ușor mituiţi. Același lucru se aplică îm cazul drepturilor de protecție socială a lucrătorilor, prevenirea sindicalizării, și munca copiilor. Încălcarea acestor drepturi legale permite țărilor corupte să obțină un avantaj economic nelegitim pe piața internațională.

Economistul laureat al Premiului Nobel Amartya Sen a observat că „nu există o astfel de precum cea de foamete apolitică.” În timp ce seceta și alte evenimente apar în mod natural şi ar putea declanșa situații de foamete, contează acţiunea sau inacţiunea guvernului care determină gravitatea, și de multe ori chiar existenţa unei situaţii de foamete. Guvernele cu tendințe puternice spre kleptocrație pot submina securitatea alimentară chiar și atunci când recoltele sunt bune. Oficialii fură de multe ori proprietatea de stat. În Bihar, India, mai mult de 80% din ajutorul alimentar subvenționat pentru săraci este furat de către oficiali corupți. În mod similar, un ajutor alimentar este adesea jefuit sub amenințarea cu arma de către guverne, criminali, și dictatori militari deopotrivă, și vândut pentru profit. Secolul 20 este plin de multe exemple de guverne care subminează securitatea alimentară a propriilor națiuni – uneori în mod intenționat.

Efecte asupra ajutoarelor umanitare

Nivelul ajutorului umanitar în regiunile sărace și instabile ale lumii crește, dar este extrem de vulnerabil la corupție. Ajutorul alimentar, construcțiile și alte tipuri de asistență extrem de necesare sunt supuse unui mare risc. Ajutorul alimentar poate fi redirecționat spre altă destinație decât cea pentru care a fost trimis, sau se poate denatuta indirect, prin manipularea de evaluări, de direcționare, de înregistrare și distribuții în favoarea anumitor grupuri sau indivizi. Pe de altă parte, în construcții și adăposturi, există numeroase oportunități pentru denaturare și profit, prin manoperă substandard, mită pentru contracte, și favoritism în furnizarea de materiale pentru adăposturi. Accesul la ajutor poate fi limitat de cei cu conexiuni, pentru cei care plătesc mită sau sunt forțați să ofere favoruri sexuale sau de altă natură. La fel, ele se pot denatura şi prin manipularea de statistici, pentru a umfla numărul de beneficiari și a sifona asistență suplimentară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *