Home » Articole » RO » Regional » Romania » Experimentul „România”

Experimentul „România”

postat în: Romania 0

romania

Corupţie există peste tot în lume, iar polarizarea dintre bogaţi şi săraci s-a adâncit mai mult ca oricând. O astfel de situaţie poate deveni oricând explozivă, de necontrolat. Exemplul tipic este cel al Ucrainei.

Şi atunci, ce e de făcut?

Există multe soluţii teoretice, dar neverificate în practică. Dar o ţară dezvoltată îşi poate permite să investească suficienţi bani într-un astfel de experiment. Problema e că fenomenul corupţiei care trebuie studiat diferă în funcţie de nivelul de extindere. Cel mai util ar fi de testat teoriile de combatere a corupţiei şi control al societăţii la nivel de ţară.

Şi aşa se poate naşte Dosarul „România”.

Cu condiţia să ai acces în permanenţă la informaţiile de interes, care se pot constitui ulterior în dovezi juridice în lupta împotriva corupţiei.

Un astfel de test presupune existenţa unui nucleu de încredere de la care porneşti. O instituţie publică, „vârful de lance” al experimentului. Ideal, două instituţii: una cu suport tehnic şi organizatoric, şi a doua pe parte executivă, care să pună în aplicare efectiv experimentul.

Deci, primul pas ar fi să obţii controlul deplin asupra acelor instituţii.

Al doilea pas, ar fi să le faci credibile şi acceptate de societate. În principiu, la început prin acţiuni de mică amploare dar cu spectacol, pentru un impact media maxim.

Când consideri că a venit timpul, începi adevăratul experiment. Transmiţi pe rând, şi în ritmul stabilit de tine, informaţiile prin care poate fi lovită marea corupţie. Iar cele două instituţii acţionează.

Ar fi un experiment interesant de combatere a corupţiei la nivel de ţară. Riscul pentru ţara respectivă ar fi peierderea suveranităţii. Marele beneficiu ar fi „curăţarea” societăţii de cangrena corupţiei.

Deci, daca cineva ar trebui să aleagă, ar avea de ales între decimarea societăţii de corupţia întinsă la toate nivelele, şi însănătoşirea ei internă dar cu riscul pierderii suveranităţii ţării şi al controlului extern.

Pentru o persoană care a furat milioane de la stat şi s-a aranjat pe viaţă. alegerea e simplă.

Pentru omul de rând, dacă ar fi să aleagă în deplină cunoştinţă de cauză, ce ar alege oare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *