Feţe de masă în arta populară din Mehedinți

postat în: Textile populare | 0

Ştergar, Obârşia CloşaniŞtergar, Obârşia Cloşani

În cadrul interiorului locuinţei ţărăneşti din Mehedinţi, masa înaltă, cu patru picioare, a fost introdusă mai târziu, abia în primele decade ale secolului al XX-lea. Din această cauză, faţa de masă sub forma în care apare astăzi este şi ea de factură recentă. Prezentă după această dată, fără excepţie în toate casele ţărăneşti, faţa de masă este o piesă decorativă importantă.

În zona colinară, ţesătura executată în 4 iţe, din bumbac mai gros, uneori din bumbac cu urzeală de cânepă, are la capete două grupuri de dungi sau dungi combinate cu mici alesături realizate cu negru, roşu închis, şi galben închis. Motivele, cromatica şi întreaga factură a ţesăturii amintesc unele piese similare din Transilvania.

În partea centrală şi de sud, satele Livezile, Plopi, Deleni, Petra, Porcina, Vânju Mare. Vlădaia, Pătulele, Oprişor ş.a., feţele de masă formează un ansamblu unitar din punct de vedere decorativ împreună cu cearceafurile şi „măsoaiele de ladă”, ţesături cu care se acoperă teancul de pe lada de zestre.

Decorul se compune din grupuri de dungi roşii sau albastre ori carouri în aceeaşi culoare. Cele două foi ale feţei de masă sau cele trei ale măsoaiei de ladă sunt reunite printr-o dantelă realizată cu croşeta ori printr-o cheiţă lucrată cu acul. împrejurul feţei de masă sau numai pe trei laturi ale măsoiei, se montează o dantelă albă croşetată cu colţuri, care formează o terminaţie.

Sursa: Arta populara din Mehedinti – Paul Petrescu , Georgeta Stoica , Elena Secosan , Pavel Ciobanu

Summary
Review Date
Reviewed Item
Feţe de masă în arta populară din Mehedinți
Author Rating
51star1star1star1star1star
Share...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInShare on RedditShare on StumbleUponShare on TumblrPin on PinterestEmail this to someone

Lasă un Răspuns