Home » Articole » RO » Societate » Filozofie » Filosofia politică » Formarea opiniei publice

Formarea opiniei publice

Există numeroase teorii și dovezi substanțiale pentru a explica formarea și dinamica opiniilor indivizilor. O mare parte din aceste studii se bazează pe cercetarea psihologică privind atitudinile. În studiile de comunicare și științe politice, mass-media este adesea văzută ca o forță influentă asupra opiniei publice. În plus, socializarea politică și genetica comportamentală explică uneori opinia publică.

Efecte mass-media

Formarea opiniei publice începe cu stabilirea agendei de către mass-media importante din întreaga lume. Această setare a agendei dictează ce este demn de știre și cum și când va fi raportat. Agenda media este stabilită de o varietate de factori de mediu și de știri care determină articolele care vor fi de actualitate.

O altă componentă cheie în formarea opiniei publice este încadrarea. Încadrarea este atunci când o poveste sau o știre este prezentată într-un mod anume și este menită să influențeze atitudinea consumatorilor într-un fel sau altul. Majoritatea problemelor politice sunt puternic încadrate pentru a convinge alegătorii să voteze pentru un anumit candidat. De exemplu, în cazul în care candidatul X a votat odată pentru un proiect de lege care ridica impozitele pe venit pentru clasa de mijloc, un titlu de cadru ar citi „Candidatului X nu îi pasă de clasa de mijloc”. Acest lucru pune candidatul X într-un cadru negativ pentru cititorul de știri.

Dezirabilitatea socială este o altă componentă cheie a formării opiniei publice. Dezirabilitatea socială este ideea că oamenii în general își vor forma opiniile pe baza a ceea ce cred că este opinia predominantă a grupului social cu care se identifică. Pe baza stabilirii agendei media și a încadrării media, cel mai adesea o anumită opinie se repetă în diferite medii de știri și site-uri de rețele sociale, până când creează o viziune falsă în care adevărul perceput poate fi de fapt foarte departe de adevărul real. Când li se solicită opinia cu privire la un subiect despre care nu sunt informați, oamenii oferă adesea pseudo-opinii despre care cred că vor fi pe placul celui care întreabă.

Opinia publică poate fi influențată de relațiile publice și de mass-media politică. În plus, mass-media utilizează o mare varietate de tehnici de publicitate pentru a-și transmite mesajul și a schimba opiniile oamenilor. Din anii 1950, televiziunea a fost principalul mediu pentru modelarea opiniei publice. De la sfârșitul anilor 2000, Internetul a devenit o platformă pentru formarea opiniei publice. Sondajele au arătat că mai mulți oameni își primesc știrile de pe rețelele de socializare și de pe site-urile de știri, spre deosebire de ziarele tipărite. Accesibilitatea rețelelor sociale permite opiniei publice să fie formată dintr-o gamă mai largă de mișcări sociale și surse de știri. Gunn Enli identifică efectul internetului asupra opiniei publice ca fiind „caracterizat de o personalizare intensificată a advocacy-ului politic și de un anti-elitism crescut, popularizare și populism”. Opinia publică a devenit mai variată ca urmare a surselor de știri online influențate de comunicarea politică și stabilirea agendei.

Rolul persoanelor influente

Au existat o varietate de studii academice care investighează dacă opinia publică este sau nu influențată de „persoane influente” sau de persoane care au un efect semnificativ asupra influențării opiniei publicului larg cu privire la orice probleme relevante. Multe studii timpurii au modelat transferul de informații din sursele mass-media către publicul larg ca un proces „în doi pași”. În acest proces, informațiile din mass-media și alte surse de informații de amploare influențează persoanele influente, iar acestea influențează apoi publicul larg, spre deosebire de mass-media care influențează direct publicul.

În timp ce procesul „în doi pași” în ceea ce privește influența opiniei publice a motivat cercetări suplimentare cu privire la rolul persoanelor influente, un studiu mai recent realizat de Watts și Dodds (2007) sugerează că, deși persoanele influente joacă un rol în influențarea opiniei publice, „ persoanele ne-influente care alcătuiesc publicul larg sunt, de asemenea, la fel de susceptibile (dacă nu chiar mai probabil) să influențeze opinia, cu condiția ca publicul larg să fie compus din persoane ușor de influențat. Acest lucru este menționat în lucrarea lor ca „ipoteza influențială”. Autorii discută astfel de rezultate utilizând un model pentru a cuantifica numărul de persoane influențate atât de publicul larg, cât și de persoanele influente. Modelul poate fi personalizat cu ușurință pentru a reprezenta o varietate de moduri în care persoanele influente interacționează între ele, precum și cu publicul larg. În studiul lor, un astfel de model diferă de paradigma anterioară a procesului „în doi pași”. Modelul Watts și Dodds introduce un model de influență care subliniază canalele laterale de influență dintre persoanele influente și categoriile publice generale. Astfel, acest lucru duce la un flux mai complex de influență între cele trei părți implicate în influențarea opiniei publice (adică mass-media, persoanele influente și publicul larg).

Epistemologia serviciilor de informaţii
Epistemologia serviciilor de informaţii

Despre analogia existentă între aspectele epistemologice şi metodologice ale activităţii serviciilor de informaţii şi unele discipline ştiinţifice, pledând pentru o abordare mai ştiinţifică a procesului de culegere şi analiză de informaţii din cadrul ciclului de informaţii. Afirm că în prezent aspectele teoretice, … Citeşte mai mult

$0,00$3,66 Selectează opțiunile
Psihologia mulțimilor
Psihologia mulțimilor

Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu Una dintre cele mai influente cărți de psihologie socială, despre modul în care acționează și cum pot fi manipulate și cotrolate mulțimile. Cartea a avut un impact profund nu numai asupra lui Freud, ci și … Citeşte mai mult

$2,99$5,99 Selectează opțiunile
Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)
Asociaţia Română pentru Telelucru şi Teleactivităţi (ARTT)

Asociatia Romana pentru Telelucru si Teleactivitati vrea sa raspunda unei necesitati de piata: un loc unde se poate gasi informatia necesara si raspunsuri corecte si serioase la problemele care implica telelucrul, telecomertul, telecooperarea, teleactivitatile in general. ARTT intentioneaza sa devina … Citeşte mai mult

$0,00 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *