» » » » » Geneza omenirii – Civilizaţii pierdute

Geneza omenirii – Civilizaţii pierdute

Constellation Fornax, EXtreme Deep Field

Geneza omenirii: Oare cum a apărut omenirea ? Este o întrebare obsedantă pentru unii filozofi şi pentru unii savanaţi, dar nu numai… Unii savanţi chiar susţin că Universul însuşi a fost creat tocmai pentru a face posibilă apariţia… omului (este vorba de aşa-numitul principiu antropic).

În fizică și cosmologie, principiul antropic (din greacă anthropos – om) este un argument filosofic care afirmă că observațiile din universul fizic trebuie să fie compatibile cu viața conștientă care le observă. Susținătorii argumentului motivează că astfel se explică de ce universul are exact vârsta și constantele fizice fundamentale care fac posibilă apariția și găzduirea vieții conștiente. Principiul a fost formulat în 1961 de către astronomul Robert Dicke (1916-1997), care s-a bazat pe unele lucrări ale fizicianului englez Paul Dirac:

„Universul are proprietățile pe care le are și pe care omul le poate observa, deoarece, dacă ar fi avut alte proprietăți, omul nu ar fi existat” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Principiul_antropic), 3 aprilie 2013.

Printre multiplele explicaţii care s-au dat în decursul timpului privitor la geneza omenirii, se pot desprinde următoarele ipoteze: a) ipoteza creaţionistă, b) ipoteza evoluţionistă, c) ipoteza paleoastronautică, d) ipoteza ezoterică.

Fiecare dintre aceste ipoteze aduc diverse argumente în legătură cu apariţia şi apoi dezvoltarea omenirii…

Referitor la aceste ipoteze, se pot evidenţia câteva caracteristici…

a) Ipoteza creaţionistă – arată că omul a fost creat de către o fiinţă supremă, de către DUMNEZEU (aşadar, după chipul şi semănarea lui Dumnezeu). Evoluţia omului după creaţie, a fost foarte complexă… Toate religiile descriu modul în care a fost creat omul…

Ce argumente au cei care afirmă că oamenii au fost creaţi de către o fiinţă supranaturală (de către Dumnezeu) ? Sunt diverse argumente…

Spre exemplu, ei spun că omul este o fiinţă atât de complexă, încât nu putea fi concepută decât de către o fiinţă neînchipuit de complexă, infinit de complexă şi nicidecum nu se putea naşte din ceva inferior, aşa cum consideră cei care pretind că omul ar fi apărut din cauze naturale… Susţinătorii ipotezei creaţioniste mai afirmă că omul are suflet, ceea ce demonstrază existenţa unei fiinţe superioare, fiindcă numai o fiinţa superioară, numai Dumnezeu putea crea o fiinţă înzestrată cu suflet…

Această ipoteză, în ultimă instanţă, se bazează de fapt pe un miracol, fiind un mare mister… În definitiv nu se poate detalia cum anume s-a desfăşurat procesul care a avut ca finalitate… apariţa omului. Apariţia omului a fost şi rămâne veşnic UN MARE MISTER, tot ceea ce se poate spune este că omul este creaţia lui DUMNEZEU… Atât şi nimic mai mult…

Iată un citat în acest sens:

26. Apoi Dumnezeu zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele cari se mişcă pe pământ.”

(Genesa (Facerea), 1.26, pg. 2, Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, cu trimiteri, Societatea Biblică, Bucureşti, 1993).

b) Ipoteza evoluţionistă sau naturală – arată că omul a fost de fapt rezultatul unei evoluţii îndelungate, care a avut loc pe planeta Pământ… Oamenii au evoluat începând cu organisme mai puţin evoluate… Organismele inferioare, ca urmare a selecţiei naturale, a unor mutaţii genetice, poate, s-au transformat şi au determinat apariţia oamenilor, în cele din urmă… Totul a fost însă un proces natural şi nu unul… spiritual…

Iată un citat:

Omul este o specie de primate apărută pe Terra, acum circa 3 – 4 milioane de ani…”

(Mică enciclopedie de de biologie şi medicină, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1976, pg. 217)

c) Ipoteza paleoastronautică – arată că omenirea a apărut ca urmare a modificării structurii genetice a unor organisme primitive; altfel spus, oamenii sunt de fapt rezultatul unor experimente genetice realizate de către fiinţe extraterestre, venite de undeva din imensitatea cosmică şi ajunse, accidental sau nu, pe planeta Pământ…

Ipoteza prezenţei reprezentanţilor unei civilizaţii nepământene pe Terra se bazează pe cercetarea enigmelor istoriei şi anume a monumentelor materiale inexplicabile, a tradiţiilor popoarelor (mai ales a vechilor popoare), a miturilor astrale, precum şi a înscrisurilor descoperite, cum ar fi calendarele criptice (rituale) ale civilizaţiilor protoistorice, mitologiile şi simbolurile.”

(http://ro.wikipedia.org/wiki/ipoteze, 2010).

d) Ipoteza ezoterică – presupune că omul este o entitate spirituală care s-a materializat în acest Univers şi care îşi continuă evoluţia în lumea materială…

Care dintre aceste ipoteze este cea corectă ? Poate că toate conţin o parte din adevăr sau poate că mai este ceva, ceva ce încă nu se ştie…

* * *

Când se cercetează trecutul omenirii, toate componentele unei civilizaţii trebuie avute în vedere, astfel încât vor rezulta, inevitabil şi tot felul de mistere, respectiv: mistere planetare şi cosmice, mistere sociale, mistere psihologice, mistere economice, mistere politice, mistere istorice, mistere strategice, mistere culturale, mistere ştiinţifice şi tehnice, mistere ale diverselor transformări sau mistere ale resurselor… Sunt atâtea mistere care au legătură cu o anumită civilizaţie, încât elucidarea lor pare că este imposibilă… Şi nu este de mirare, deoarece, pentru a cunoaşte trecutul ar trebui să se înceapă cu… prezentul… Dar nici prezentul, se pare că nu poate fi cunoscut în totalitate… Şi aceasta pentru că… trecutul a fost odată prezent, iar viitorul va fi cândva prezent la rândul lui şi se va trasnforma şi el în trecut… Unii adoptă o altă strategie: pur şi simplu ignoră misterele şi prezintă doar unele certitudini şi cu asta, gata, au prezentat totul despre o anumită civilizaţie şi îşi închipuie că au rezolvat toate problemele… Dar, nu au idee cât de mult se înşeală…

*

Iată câteva exemple ale unor evenimente trecute care pot da de gândit…

a) Apariţia, evoluţia şi dispariţia dinozaurilor…

Dinozaurii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioadă de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dată apărând pe planeta noastră cu aproximativ 220 de milioane de ani în urmă, la sfârșitul perioadei triasice. La sfârșitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, majoritatea dinozaurilor ar fi suferit o extincție catastrofală cauzată de schimbarea temperaturii globale și de impactul Pământului cu un meteorit uriaș de 10 km diametru în golful Mexicului care a creat Craterul Chicxulub, și ar fi încheiat nu numai perioada de dominare a uscatului de către aceste animale, dar chiar și existența lor. „

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinozaur, iunie 2010.)

b) Decăderea unui imperiu.

Imperiul Roman de Apus se referă la jumătatea de vest a Imperiului Roman, de la diviziunea lui Dioclețian din 285; cealaltă jumătate a Imperiului Roman a fost Imperiul Roman de Răsărit, astăzi cunoscut ca Imperiul Bizantin.

Roma a încetat să mai fie capitală de la data împărțirii. În 286, capitala Imperiului Roman de Apus a devenit Mediolanum (modernul Milano). În 402, capitala a fost din nou mutată, de această dată la Ravenna.

Imperiul de Apus a existat intermitent în mai multe perioade între secolele al III-lea și al V-lea, după tetrarhia lui Dioclețian și reunificările asociate lui Constantin cel Mare și Iulian Apostatul (324-363). Teodosiu I (379-395) a fost ultimul împărat roman care a domnit peste un Imperiu Roman unificat. După moartea sa în 395, Imperiul Roman a fost divizat. Imperiul Roman de Apus s-a încheiat oficial cu abdicarea lui Romulus Augustus sub presiunea lui Odoacru la data de 4 septembrie 476 și neoficial cu moartea lui Julius Nepos în 480.

În ciuda unei scurte perioade de recucerire a sa de către Imperiul Roman de Răsărit, Imperiul Roman de Apus nu se va mai ridica din nou. Odată ce Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit, o nouă eră a început în istoria Europei de Vest: Evul Mediu și mai ales Epoca întunecată.”

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_Apus, 2014)

c) O creştere a spaţiului geografic

„Descoperirea Americii se datorează “unei erori norocoase”. Pe baza credinței că pământul este rotund și că Apusul Europei nu este separat de Extremul Orient decât prin Oceanul Atlantic, Cristofor Columb a pornit în anul 1492, să descopere drumul Indiilor spre vest și a nimerit, fără să-și fi dat seama, în America.”

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Descoperirea_Americii, 2014)

*

Civilizaţii pierdute

Încă nu se ştie cu exactitate care a fost prima civilizaţie… Unii susţin că a fost Lemuria, alţii susţin că a fost Atlantida, iar alţii susţin că a fost Sumer… Dar, oricare ar fi fost, a dispărut… Ca şi cum nici nu ar fi existat vreodată… Au urmat alte şi alte civilizaţii, cum ar fi civilizaţia vechiului Egipt, civilizaţia Chinei antice, civilizaţia Mesopotamiei, civilizaţia Greciei antice… Şi acestea au apărut şi apoi au dispărut… De ce au apărut ? De ce au dispărut ? Aceste civilizaţii au apărut şi apoi, după ce au dăinuit o vreme, au dispărut, dar este de subliniat că, în general, civilizaţiile au avut o tendinţă de expansiune ! Civilizaţiile care au încetat să se extindă, au regresat şi în final, au dispărut… Dar, pentru că o civilizaţie, indiferent care ar fi, să îşi menţină expansiunea, trebuie să dispună de multiple resurse – energetice, informaţionale, structurale – aşadar să menţină o anumită ordine şi o coeziune socială şi de asemenea, trebuie să mai dispună şi de diverse resurse materiale şi umane, pentru a menţine expansiunea stabilă… Întrucât aceste resurse nu se pot obţine pe termen nelimitat, urmează că expansiunea încetează şi urmează, în general, regresul, involuţia, descompunerea, instabilitatea… Ar mai trebui menţionate câteva aspecte referitoare la societăţile secrete, la istoria ascunsă şi istoria… dispărută… În cadrul oricărei civilizaţii, au existat întotdeauna grupuri separate de oameni care s-au constituit în aşa-numite „societăţi secrete”. Aceşti oameni aveau cunoştinţe şi puteri deosebite… Aşadar, au existat întotdeauna cunoştinţe ascunse, ritualuri ascunse, tehnici ascunse, puteri ascunse, fapte ascunse… Numai câţiva oameni ştiau şi aveau anumite informaţii esenţiale, pe care le foloseau în diverse scopuri… Probabil că sperau să devină… nemuritori, sperau să controleze alţi oameni, sperau să scape de suferinţe, sperau să trăiască veşnic fericiţi… Cine ştie ?…

Există, după cum se pare, o istorie ascunsă… Există o istorie dispărută… Oare câte surse istorice au dispărut ? Oare câte documente, clădiri, aparate, sculpturi, picturi, maşinării, arme, veşminte, au dispărut ? Evident cred că nimeni nu poate răspunde la aceste întrebări… Ar fi poate suficient de amintit dispariţia multor documente în timpul incendiului care a devastat biblioteca din Alexandria, în antichitate…

Extras din Mistere fascinante (Fantezii și reflecții), de Constantin M. N. Borcia

Summary
Review Date
Reviewed Item
Geneza omenirii - Civilizaţii pierdute
Author Rating
51star1star1star1star1star
Share...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInShare on RedditShare on StumbleUponShare on TumblrPin on PinterestEmail this to someone

Lasă un Răspuns