» » » » » » » » Geografia zonei oraşului Drobeta Turnu Severin

Geografia zonei oraşului Drobeta Turnu Severin

Drobeta Turnu Severin

Coordonate: 44°38′N 22°33′E
Judeţ Mehedinţi
Localităţi componente Dudaşu Schelei, Gura Văii, Schela Cladovei
Suprafaţă Total 127.50 km²
Altitudine 65 m.d.m.

Asezare

Oraş şi port la Dunăre, municipiul Drobeta Turnu Severin, este situat în depresiunea Topolniţei şi a Severinului. Are centrul plasat pe coordonatele 22°33” longitudine estica si 44°38” latitudine nordica, in depresiunea subcarpatica a Topolnitei, pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti, 210 km de Timisoara si 113 km de Craiova.

În vestul judeţului Mehedinţi şi al României, pe malul stâng al Dunării la ieşirea fluviului din defileul pe DE70

În punctul cel mai înalt din oraş altitudinea este de 104 m, iar în punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 m faţă de nivelul mării

Reşedinţa de judeţ, oraşul Drobeta Turnu Severin este locul de unde pornesc majoritatea traseelor turistice din zonă

Este traversat de la nord la sud de râul Topolniţa

Vecinătăţile sunt:
La sud fluviul Dunărea, Republica Serbia şi Muntenegru
La nord limitele teritoriale ale comunelor Izvorul Bârzii, Brezniţa Ocol şi Iloviţa
La est comuna Simian
La vest golful Bahna

Municipiul Drobeta Turnu Severin este traversat de DN6 care face legătura între Craiova şi Timişoara

Se încadrează în regiunea sud-vest Oltenia

Relief

Drobeta Turnu Severin

Zona in care se gaseste Drobeta Turnu Severin se infatiseaza sub forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montană, situată în partea de vest şi nord-vest ajudeţului, flanchează Cerna şi malul stăng al Dunării. Este reprezentată de Munţii Mehedinţi (vărful lui Stan-1466 m, altitudinea maximă a judeţului, se remarcă printr-o mulţime de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet împădurite. Coborănd spre Dunăre, judeţul se întinde pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Cămpia Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel diferenţa de nivel este de 1400 m.

Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa gara, unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii. Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in unghi de 90°.

Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre care se remarca Dealul Balota, spre est, inalt de 368 m.

Geologie

In zona au o larga extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.

Subsolul Severinului contine granit, gresie, piatra de var si serpentina. La intrarea in schela Cladovei exista izvoare de ape minerale sulfuroase.

Clima

Drobeta Turnu Severin are o clima temperat – continentala, in care se simt influente submediteraneene.

Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca acest anotimp al anului sa fie mai bland.

Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.

Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C.

Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.

Viteza medie a vantului:6 m/s.

Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se linisteasca, permitand vaselor sa poata ierna, ceea ce va determina aparitia portului si a orasului modern.

Reteaua hidrografica

Principala artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud colectănd numeroşi afluenţi: Cerna, Topolniţa etc. Extremitatea estică a judeţului este drenată de Motru, afluent al Jiului. Localitatea este marginita de raurile Topolnita la est si Bahna mai la vest, tot aici varsandu-se in Dunare paraurile Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare de la poalele terasei pe care este situat orasul au fost amenajate intr-o frumoasa salba de fantani, ce dau o nota specifica orasului.

Drobeta Turnu Severin

Lacuri

Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit între anii 1964-1972 împreună cu ex-lugoslavia) în zona localităţii Gura Văii (40 ha), format în spatele unui baraj de beton avănd o înălţime maximă de 60 m; se extinde şi în judeţul Caraş-Severin.

Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei Gogoşu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia.

Lacurile din Lunca Dunării: Lacul Vadului, Gărla Mare;

Lacul carstic Zătan – în apropierea localităţii Baia de Aramă. Defileul Dunării-Clisura Cazanelor – prezintă o succesiune de lărgiri şi îngustări (clisuri) determinate de altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3, 6 km, se desfăşoară Cazanele Mici (150-350m lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime şi 200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunării au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor etc.).

In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului. Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept, totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de 2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea recapata forma sa initiala.
Solul

In Drobeta Turnu Severin se gasesc soluri brun – roscate podzolite si soluri de faneata.

Bogatii naturale

In general in zona se intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali, Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele continand resurse naturale de importanta economica deosebita. Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii (marna, nisipuri si pietrisuri)

Vegetatia si fauna

Drobeta Turnu Severin

Teritoriul pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri de stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord, de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.

Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de soiuri de arbori
si trandafiri, infloriti pe zeci de hectare.

De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum: smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt caracteristici zonei

Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili (paduri de cer si gitnita in alternanta cu terenuri cultivate si pajisti xeromezofile).

Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea smochinului şi migdalului, dar şi a unor specii de animale cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă de uscat.

Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in special din rozatoare (popandaul, harciogul,si iepurele), pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria, dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor si soparla).

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada randunicii, fluturele ochi de paun si fluturele amiral), albilita si nalbarul.

Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine reprezentate capriorul, iepurele si potarnichea.

Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca, ghibort si scobar. O nota aparte face pestele migrator anghile, element atlantic – mediteraneano – pontic, care vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul Atlantic.

Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite, precum broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, presura barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *