» » » » » » » Judeţul Mehedinţi sub imperiul austriac, 1718-1739

Judeţul Mehedinţi sub imperiul austriac, 1718-1739

postat în: Istoria Olteniei | 0

Judetul-Mehedinti-austrieci-harta-600

(Continuarea articolului Oltenia sub imperiul austriac, 1718-1739)

Acest judeţ spre sud-est începe de la Dunăre, la sud de Ciuperceni, merge în linie dreaptă, trecând râul Caraula între satele Smerdeşti şi Galiţa, ocoleşte satul Mărăcini (Dolj), face un mare W, pe la Perişor (Mehedinţi), Târnava (Dolj), trece râul Dăsnăţuiul, ocoleşte satele Viana, Radovanul (Mehedinţi), trece prin valea râului Radovan, o ia pste nişte dealuri, trece râul Beloza pe lâmgă satul Predeşti, trece râul Jiul pe lângă Poineşti şi printre satele Almaş (Mehedinţi), Negreşti (Dolj), merge paralel cu Jiul, şi lângă satul Broşteni se întâlneşte cu hotarul judeţului Gorj. De aici trece Jiul şi merge aproape până la râul Motru, face câteva cotituri printre satele Sura, Trestioara Artan, Urdari, Ursoaia, Neagomir, Schitul Tismana, Berbeneşti. Dragoteşti, trece pârâul Gligoreşti şi Reguleni şi râul Bistriţa. De aici merge pe acest râu până la vărsarea râului Tismana, în Bistriţa, în faţa satului Gâlzeşti. De aici apucă pe creasta unor munţi de unde izvorăşte râul Sohodol, peste vârful munţilor Neagra, Merişor, Carpinul, Culmea Cernei, şi de aici pe rîul Cerbunele ajunge la culmea dintre munţii Sturul şi Drăgşanul.

De observat că în acest judeţ satele sunt rare urmând o linie dreaptă de la Cerneţi pe râul Dăsnăţuiul până la satul Ciutura, şi numai la nord de această linie sunt mai multe.

Tot în acest judeţ se arată un depozit de sare lângă Dunăre în apropierea satului Gruia. Mai avem agger romanus, între Oprişor şi Dârvari, altul lângă satul Răcari, apoi între Calafat şi Coman sunt doua agger romanus; între Dârvari şi Caraula un alt agger, lângă Vodiţa altul, la sudul satului Olteni lângă malul râului Motru alt agger romanus. Lângă râul Cerna este o staţiune termală. Tot pe hartă mai arată Turnul lui Sever şi Rudera, pe malul Dunării.

Drumurile în acest judeţ sunt următoarele: unul e care vine de la Islaz de-a lungul Dunării până la Calafat, altul este cel care vine de la Craiova tot la Calafat, din acest drum se desface la Sidai în două, unul merge la Calafat după cum am spus, şi altul la Cerneţi. Altul de la Ţânţăreni merge de-a lungul Motrului până la Ciuperceni pe Tismana, de aici ducându-se la Târgu- Jiu. La Strehaia se desface o ramură a acestui drum care merge până la Cerneţi şi de aici la Baia de Aramă.

Satele sunt arătate pe hartă de două feluri, unele cu locuitori şi altele cu locuitori fugiţi pagus desolatus.

Satele cu locuitori sunt urmîtoarele: Baia de Aramă, Bahna, Balea de jos, Balea de sus. Balia, Bătuţi, Bistriţa la Dunăre, Boboita, Bolovăniş, Brădetul, Braloştiţa, Brebina, Bresniţa, Broscaru, Broşteni, Buceşti. Budăneşti, Bulboşeni, Burbi, Buriecul, Burila, Burso, Calafat, Călunul, Călugăreni, Caraula, Carleşti, Carneşti, Casinci, Celcovăţu, Cerna, Cernateşti, Cerneţi, Cetatea Cioroboreni, Cireşul, Ciufrenaci, Ciuperceni pe râul Tismana, Ciutura, Schitul Ciutura, Clesneşti, Clesovaci, Cloşanii de Jos, Cloşanii de Sus, Coman, Comenic, Conezel, Copinteni. Corcova, Costeni, Colofeni, Crivelnic, Crainici, Dilbociţa, Dragoia, Facerogoi, Fântâna Banului, Floreşti, Floresti lângă Plosca, Fometeşti, Frasinul, Garboviţa de Jos, Gârla, Gelovăţul, Girnovitul, Glagova, Godanul, Gogostul, Gornavodita, Gosteoi, Grofeşti, Gruia, Guboviţa, Halenga, Hinova, Iableniţa, Ibinul, Imosa, Isemsa, Iupchi, Isvorul, Joineşti, Jureşti, Lacul, Lupoaia, Lupşa, Lutaroasa, Maglavitu, Mănăstirea, Martalog, Matăsaru, Meterişul, Meriş, Miculeşti, Mitiu, Molovezu, Morile, Motru, Murişeşti, Negoeşti, Negotin, Obursi, Ohaba, Olteni, Oreavăţu, Ostrovu de jos pe Dunăre, Ostrovu de sus pe Dunăre, Padeşti, Padina, Pauceşti, Perdeoi, Perilor, Pleniţa, Plosca, Plostina, Ponor, Poroina. Prasnet, Proseni, Pristol, Proieteşti, Pungina, Răcari, Rastovit, Retezul, Rudari, Ruclaria, Rudina, Runcul, Salcia, Şavorna, Şerbanesti, Şerdenesti, Severineşti, Siana, Siana, Simerineşti, Sleteni, Şorila de jos, Stancesti, Stigniti, Strâmbul, Strehaia, Studina, Şura, Şuresti, Şursita, Tantareni, Tama, Tatomireoi, Terovat, Titel, Tiganeşti, Topolet, Topolnita, Trestnic, Ulmi, Vaieni, Valjera, Vârful, Vladimiresti. Vodita, Voisileoi, Vrata, Vurbita.

Satele cu locuitori fugiţi sunt următoarele: Ascunsa, Babaita, Bascuf, Beloza, Bosanesti, Brenesti. Bucelu, Buclesul, Bulteni, Bultenul, Calinesti, Ciuperceni, Clenevul, Corlatele, Cornul, Cori, Cragoesti, Cretesti, Cruci, Curpenul, Cusmirul, Darvari, Deveselu, Dragneul, Dragoita, Dragotesti, Dranza, Fantana Domneasca, Fratestita, Gaboru, Galita, Garbovita de sus, Gheresci, Gogosu, Goisu, Gradistea, Iablenita, Iusur, Izvoarele, Izvoarele de langa Dunare, Izvoru, Lasul, Liscovat, Marga, Martalog, Mosna, Mostisu, Orodelu, Oprisorul, Piatra, Pismenu, Plopsor, Predestii de pe Jiu, Puşpău, Radovanul, Ranesu, Rasi, Risipiti, Rogova. Ruja, Rusetu, Rusi, Salcuta, Şarul, Scoju, Scorila de sus, Securici, Sidar, Smerdetesti, Stircoviti, Stiube, Stiubeiul, Vardarita, Virtopu. Viana, Vurbisoara.

Sursa: Ioan C. Băcilă, Arhivele Olteniei, 1924

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *