» » » » » » » Judeţul Râmnicul Vâlcea sub imperiul austriac, 1718-1739

Judeţul Râmnicul Vâlcea sub imperiul austriac, 1718-1739

postat în: Istoria Olteniei | 0

Judeţul Râmnicul Vâlcea sub imperiul austriac(Continuarea articolului Oltenia sub imperiul austriac, 1718-1739)

Hotarul de apus al acestui judeţ începe de unde se isprăveşte al judeţului Romanaţi, merge drept pe coama unor dealuri până la râul Plosca unde se varsă în Amaradia, apoi pe acest râu până unde se varsă râul Amereziu, apoi paralel cu el pe coamă până unde se varsă râul Amereziu, apoi paralel cu el pe coama unor dealuri până la Colteşti pe râul Olteţ. De aici merge pe acest râu aproape de mănăstirea Polovraci, face un cot spre est, urcă pe coama munţilor Stânişoara şi muntele Mare până la muntele Nedeia. În partea de răsărit hotar este râul Olt.

Drumurile sunt: cel de la Cepturoaia d”a lungul Olteţului până la mănăstirea Polovraci (Gorj). De aici pleacă un drum spre Râmnic trecând prin satele Oteşani, Reci, până la râul Luncavăţ; o ramură apucă spre Râmnic prin satele Pietraru, Budeşti, Ocna, Râmnic; altul spre Orez pe creasta munţilor până la Lotru. Drumul roman am spus că merge de la Celei până la Râmnic; de aici până la Turnu-Roşu se numeşte Via Carolina şi s-a făcut în timpul lui Carol VI.

Satele cu locuitori din acest judeţ sunt următoarele: Alunul, Schitul Arhanghel, Mănăstirea Arnota, Barbariseni, Bărbăteşti, Bărcăneşti, Beneşti, Berbeşti, Beroiu, Mănăstirea Bistriţa, Bogdăneşti, Bogdăneşti lângă Olteţ, Boeşti, Boeşti pe Cernişoara, Bodeşti, Bodeşti pe Bistriţa. Bosonul, Budeşti pe râul Burzăneşti, Bulceşti, Bulseşti, Bulteşti, Burseşti, Buzureni, Căciulata, Cacova, Călimăneşti, Carlogani, Casaneşti, Ceptura pe Şarşa, Cermedeşti de jos, Cermedeşti de sus, Schitu Getezoi, Chirculeşti, Ciorăşti, Ciorăşti pe Luncăvăţ, Cireşul, Ciuleşti de jos, Ciuleşti de sus, Ciumada, Ciuci, Golibaşi, Contu, Copăcel. Copăceni pe Cerna, Costeşti, lângă mănăstirea Bistriţa, mănăstirea Cozia, Crepar, Cristeşti, Demzeni, Denseceşti, Desi, Desoi, Mănăstirea dintr”un lemn, Dobriceni, Dobrusa, Doseşti, Dragan, Drăgăşani, Farcaş, Fäureşti, Flori, Foleşti de jos, Foleşti de sus, Fratila, Frameseşti, Gardeşti, Geneşti, Gheceni, Glevi, Glodu, Golumvul, Gosi, Mănăstirea Govora, Grădiştea, Greceni, Hulvutei, Iacovilu, Schitul Iezer pe râul Iezer, Igoiul, Izvoranul, Joineşti lângă Olt, Lepusatu, Licu, Măciuca, Maldaraşti, Maldaraşti pe Luncăvăţ, Mănăstirea Mamul, Mărgineni, Martineşti, Mazire, Mihaeşti, Moduja, Muiereasca de jos, Muiereasca de sus, Munideşti, Munileşti, Negovanul, Nemoiu, Obârşia, Ocna, Ohaba. Mănăstirea Orezu, Oteşani lângă izvoarele Cernei, Otetelisu, Parau, Petricei, Schitu Piatra, Pieteşti, Pietrar, Podeşti, Poenarii de jos, Poenarii de sus, Popeşti pe Luncăvăţ, Popeşti pe Olteţ, Porianu, Poroeni, Posoti, Presoiu, Prundeni, Radeşti, Ramie, Reci pe râul Reci, Redineşti, Remeşti, Risipiţi, Roşia, Rumaneşti, Runcu, Ruserati, Sacoz, Salcioru, Schitul Săracineti, Savestreni pe Olt, Scheia, Scundul, Serbaneşti, Serbaneşti pe Cerna, Serbaneşti lângă Olteţ, Şerinoasa, Setreni, Sevestreni pe Olt, Slaveşti pe un fluent al Olteţului, Slaviteşti, Mănăstirea Sletioara, Sletioara pe Cerna, Soceni, Socoteni, Spineni, Spurteni, Staneşti pe râul Burzăneşti, Schitul Stăneşti, Stăneşti, Strajeşti, Strâmba, Stolniceni pe Olt, Sunzeni, Schitu Surpatele, Surzeni, Talpaşi, Timbasi, Titireci, Mănăstirea Titoi, Titoi, Tomseni, Turceşti, Ulmetu. Unguriti, Urlăeşti, Ursaţi, Usureni, Vaideei, Valeni pe Olteţ, Vedeşti, Vetetia, Vezel, Vieru, Voiceşti.

Satele parasite de locuitori sunt următoarele: Amărăşti, Băbeni, Balota, Bogdăneşti pe Luncăvăţ, Cuceşti, Diculeşti, Dobriceni, Durşii, Faur, Fumureni, Goia, Gormeni, Mădulari, Mileşti, Murgoci, Novaci, Obărşia pe Cernişoara, Orloeşti, Pleşoi lângă Olteţ, Preoteşti, Puseşti, Şerbăneasa, Şerbăneşti pe râul Bărbăteştilor, Şimbi, Ştirbei, Sutesti, Ulicei, Ulmetu. Vulpeni, Zaicoiu, Zavideni, Zenuneni.

Sursa: Ioan C. Băcilă, Arhivele Olteniei, 1924

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *