Home » Articole » RO » Societate » Filozofie » Lumea după pandemia COVID-19

Lumea după pandemia COVID-19

În cazul pandemiei COVID-19, există unele semne ale schimbării de paradigmă, inclusiv dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”: ”o tuse a fost suficientă pentru a face dintr-o dată imposibilă evitarea responsabilității pe care fiecare individ o are față de toate ființele vii pentru simplul fapt că este parte a acestei lumi, și a dorinței de a fi parte a ei”. (Foucault, Agamben, și Benvenuto 2020) Întregul este întotdeauna implicat în parte, că „totul este, într-un anumit sens, în tot” și că în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție. În natură nu există „dominație în interiorul altuia”, conform lui Spinoza. (Spinoza 2019) Epidemia duce la crearea de zone roșii, izolare internă și militarizarea teritoriilor, dar aici ”zidul are o semnificație complet diferită în comparație cu zidurile pe care bogății le construiesc pentru a-i feri de săraci. Se ridică un zid pentru celălalt, oricine ar fi ea sau el.” (M. Foucault, Agamben, și Benvenuto 2020) Ronchi consideră că aceste ziduri sunt ridicate pentru a înlocui strângerile de mână, sunt un mijloc de comunicare, nu semnul excluziunii.

Pandemia COVID-19 face necesară aplicarea inteligenței pragmatice pentru a guverna, pe cât posibil, spontaneitatea unui proces care se desfășoară împotriva intențiilor noastre. Comanda politică va trebui să își asume responsabilitatea specifică. va trebui să aibă prioritate asupra economiei.

În plus, virusul ne invită să medităm asupra fragilității noastre. El are capacitatea de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică.

Celebrul filosof francez Bruno Latour a scris un eseu pentru ziarul AOC, Imaginer les gestes-barrières contre le retour à la production d’avant-crise, afirmând că această lecție este ”cea mai uluitoare: am demonstrat de fapt că este posibil, în câteva săptămâni, să stopăm toate sistemele economice în lume …” (Latour 2020)

Bruno Latour consideră că această epidemie este o oportunitate uriașă pentru noi ca să învățăm; un experiment uriaș. Virușii sunt în noi, și va trebui să învățăm să trăim cu ei.

Izolarea epidemică ne-a forțat pe toți să ne retragem în noi înșine, prin introspecție. Întrebările pe care ni le-am pus ne-au dezvoltat un alt mod de a gândi despre cum vor crea un alt viitor decât cel pe care îl prevăzusem.

Pandemia ne-a arătat cât de repede ne putem infesta la nivel global. O demonstrație incredibilă a teoriei rețelei și a puterii viralității. Aceasta implică o contopire, într-un anumit sens, între individual și colectiv.

Pandemia a redeschis dezbaterea despre ceea ce este necesar și ce este posibil, ce este util și ce nu. Va trebui nu să modificăm sistemul de producție, ci să îl înlocuim complet. Bruno Latour afirmă că, dacă ar avea suficientă putere, ar schimba în primul rând sistemul de producție, pe baze ecologice.

În cadrul conferinței ZKM Center for Art and Media din Karlsruhe, Germania, (Arènes 2020) s-a definit sfera existenței umane drept „zona critică”, o bandă îngustă a Pământului care poate susține viața, incluzând doar câțiva kilometri grosime – deasupra și sub suprafața Pământului. Prin prisma acestui concep, poți fi un evadat care încearcă să scape din această zonă, precum Elon Musk, sau un captiv. dar pentru noi cei captivi, resursele sunt limitate. Trebuie să avem grijă de ceea ce avem, deoarece este finit.

Aceasta pare să adauge o limită politică ipotezei Gaia a lui James Lovelock, (J. Lovelock 2001) care explică modul în care „Viața” acționează pentru a se proteja. Față de infinitatea lumilor propovăduită de știință, Lovelock, împreună cu Margulis, (J. E. Lovelock și Margulis 1974) au demonstrat că Pământul este unic, deoarece are viață. Bruno Latour consideră confirmarea ideii celor doi drept cea mai mare descoperire a sa a acestei perioade, deși încă neacceptată de țtiința principală. În acest sens, schimbarea de paradigmă de la cosmologică aristotelică la Galileo este la fel de importantă cu cu cea de la Galileo la Gaia. (Sfetcu 2020)

Buheji și Ahmed pun în evidență oportunitățile și posibilele efecte pozitive generate de pandemia COVID-19, (Buheji, Ahmed, și Ahmed 2020) și relația dintre criză și societățile mondiale ale capitalismului extrem. Ei au sintetizat în două tabele ideile respective:

Oportunități vizibile și ascunse socio-economice ale crizei (COVID-19) – Oportunități: (Buheji, Ahmed, și Ahmed 2020)

Oportunități vizibile Oportunități ascunse
Dincolo de avansarea tehnologică Controlul și echilibrarea modelului de creștere
Creșterea siguranță-antreprenoriat Controlul devierii dezvoltării socio-economice
Înțelegerea fragilității economiei de capital Controlul atențiilor de reziliență
Înțelegerea importanței armoniei mondiale Noțiuni de bază pentru a lucra din zona de confort
Model de comunicare Îmbunătățirea economiei de partajare
Importanța autosuficienței Noi perspective despre mijloacele de trai și promovarea bunăstării
Sinergie și solidaritate comunitară Eliminarea amenințărilor cu dominația IA
Puterea intrinsecă Îmbunătățirea capacității comunitare
Importanța credibilității și transparenței Traiul cu o mentalitate minimalistă
Valoarea contactului fizic Îmbunătățirea economiei curiozității
Creșterea epidemiologiei Restabilirea ființei noastre spirituale și sociale

 

Oportunități vizibile și ascunse socio-economice ale crizei (COVID-19) – Riscuri: (Buheji, Ahmed, și Ahmed 2020)

Riscuri vizibile Riscuri ascunse
Apariția infecțiilor încrucișate Limitarea capacității de dezvoltare umană
Centru de sănătate în interiorul și exteriorul riscului Ocuparea cu IA în timp ce agenții patogeni devin sofisticați
Limitarea instalațiilor de izolare Modele de afaceri stagnante
Creșterea interconectivității care răspândește virușii Clădiri înalte în orașe globale cu pregătire minimă
Apatită și dorință umană necontrolată Nedisponibilitatea cadrului global de gestionare a riscurilor
Ostilitate pe piața liberă Competență scăzută în rezolvarea problemelor socio-economice complexe
Boli de origine alimentară Haos din cauza panicii globale

 

Concluzia autorilor este că următorii 20-30 de ani ar fi vârsta schimbării către o mai mare dependență de puterile intrinseci. În plus, din cauza provocării infecțiilor încrucișate, ar putea fi declanșată o nouă tendință care afectează toate tipurile de industrie a stilului de viață. Umanitatea are nevoie cel mai mult în prezent nu de puteri extrinseci, ci mai degrabă de puteri intrinseci care vin din interior, dar mentalitatea actuală condusă de economia capitalului nu este pregătită încă că accepte această alegere, fiind dominată de lipsa de nevoie de a deține și de a controla. (Buheji, Ahmed, și Ahmed 2020)

Pentru abordarea schimbărilor climatice și a inegalității economice, în Statele Unite a fost propus un set de reforme sociale și economice (Green New Deal – GND) (Whyte 2019) care combină abordarea economică a lui Roosevelt (Lovell 2008) cu idei moderne precum energia regenerabilă și eficiența resurselor. (Lovell 2008) Există propuneri de a include Green New Deal sau părți din acesta, în programul de recuperare din pandemia COVID-19 din SUA, (Gilliland 2020) iar în Uniunea Europeană, în aprilie 2020, Parlamentul European a solicitat includerea Acordului verde european în programul de redresare din pandemia COVID-19. (European Parliament 2020)

Pandemia COVID-19 reprezintă o schimbare de paradigmă la nivel global, cu impact puternic asupra economiei globale și a scenariilor de dezvoltare durabilă. Conform lui Contipelli, pandemia a scos la iveală slăbiciunea guvernărilor actuale, evidențiind sărăcia, sistemele de sănătate și educație fragile și absența cooperării internaționale. (Contipelli și Picciau 2020) Posibile crize viitoare nu pot fi rezolvate cu aceleași modele economice și sociale. Deforestarea, pierderea biodiversității și schimbările climatice maximizează probabilitatea apariției pe viitor a altor pandemii. Contipelli consideră că trebuie să se investească mai mult în energia regenerabilă și infrastructura durabilă și finanțarea de noi cercetări și dezvoltare, reîmpădurire, restaurare de recifuri de corali, agricultură regenerativă, pescuit durabil, etc. Un viitor durabil post-pandemic va exista numai prin acorduri internaționale pentru reducerea emisiilor și creșterea finanțelor pentru dezvoltarea durabilă. (Bastian, Jetten, și Chen 2013)

Manoj Kr. Bhusal, în The World After COVID-19: An Opportunity For a New Beginning, susține că lumea de după COVID-19 va fi una ”diferită și dificilă, cu greutăți economice fără precedent și anxietăți sociale rampante” (Bhusal 2020) Avem acum o șansă de a reflecta și de a revizui sistemul nostru, și de a veni cu o alternativă mai justă și corectă. COVID-19 ne va modela viitorul economic și politic și va lăsa un impact cultural și psihologic profund. COVID-19 va zdruncina structurile de putere globale, într-o lume post-pandemică dezordonată și multipolară.

China și-a dovedit eficacitatea, (Waterson și Kuo 2020) în condițiile în care, susține Ikenberry, ordinea hegemonică liberală condusă de americani a fost deja amenințată în timpul administrației George W. Bush. (Ikenberry 2012) Bhusal prezice că cele două țări se vor izola pentru a-și servi propriile interese, și se vor intensifica războaiele comerciale și cursa pentru supremație. Întrucât China nu este încă aptă și pregătită să conducă lumea, cu o Uniune Europeană divizată, și mai multe puteri emergente dar lipsite de vigoare, vom asista la o nouă ordine internațională care nu foarte ordonată.

Ideea unei lumi multipolare este una mai veche, fiind considerată de unii ca mai stabilă. (Amin 2006) Haass propune ideea de non-polaritate, dar fără ca un centru (state naționale, corporații și organizații neguvernamentale) să controleze sau să domine orice alt centru. (Haass 2020, 44–56)

Este posibil să se dezvolte o creștere a regimurilor represive și a oamenilor puternici în unele țări, dictatorii profitând de această pandemie pentru a concentra puterea, Bhusal dând ca exemplu pe Viktor Orban în Ungaria, considerat primul dictator al UE. (Kelly 2020)

Tehnologiile moderne permit deja o supraveghere aproape totală motivată de pandemie, precum telefoane inteligente în China, (Xu Elegant și Chandler 2020) recunoașterea facială în Rusia, (Ball 2020) roboții de poliție în Tunisia, (Jawad 2020) dronele în India (Poovanna 2020) sau brățările inteligente în Coreea de Sud. (Cole 2020) Aceste practici vor continua și după pandemie, extinzându-se abuziv și pentru spionarea adversarilor politici sau suprimarea disidenței. Astfel, pandemia va schimba fundamental și modul de operare al serviciilor de informații. În acest sens, Yuval Noah Harari a scris recent:

”Ca experiment de gândire, luați în considerare un guvern ipotetic care cere ca fiecare cetățean să poarte o brățară biometrică care monitorizează temperatura corpului și ritmul cardiac 24 de ore pe zi. Datele rezultate sunt acumulate și analizate de algoritmi guvernamentali. Algoritmii vor ști că sunteți bolnav chiar înainte de a vă da seama și vor ști și unde ați fost și pe cine ați întâlnit.” (Harari 2020)

Bhusal remarcă faptul că, deși vor crește instabilitatea, conflictele globale (United Nations 2020) și sărăcia, (Picheta 2020) nu vom asista la sfârșitul globalizării. Capitalismul și globalizarea vor supraviețui, dar multilateralismul și cooperarea globală vor suferi cu un eșec serios, reducându-se activitățile de cooperare internațională pentru dezvoltare.

Practicile adoptate în perioada de „carantină” (munca la distanță, școala online și telemedicina) vor fi activități normale. Se vor dezvolta exponențial lumea digitală și automatizarea în sectorul producției și al serviciilor, redefinind comportamentul consumatorilor.

Bhusal concluzionează că

”Majoritatea problemelor la care am asistat în timpul acestei pandemii, însă, nu sunt cauzate de COVID-19 în sine, ci de sisteme politice și sociale disfuncționale construite pe baza capitalismului corporativ neoliberal. În acest sens, COVID-19 este un apel de trezire pentru o retrospecție istorică. Prin urmare, sarcina finală a omenirii, în urma acestei crize, este de a respinge peticirea capitalismului corporativ neoliberal și de a construi un sistem alternativ care să fie drept, și corect, inclusiv pentru cei mulți.” (Bhusal 2020)

Noam Chomsky subliniază problemele sociale și pune la îndoială contradicțiile sistemului politic occidental și gradele variate de importanță acordate fiecărei crize, în funcție de cine suferă de ea. (Chomsky, Pollin, și Polychroniou 2020) (Redacción MAPFRE 2020) El subliniază problemele socio-economice care, în opinia sa, sunt produse ale neoliberalismului, și lipsei noastre de previziune atunci când a venit vorba de a ne proteja împotriva unei pandemii. Dar consideră că avem o șansă pentru societate să ne re-organizăm în o societate mai bună. Chomsky insistă pe punerea în practică a Green New Deal, un pact pentru reducerea inegalităților sociale și combaterea schimbărilor climatice. Chomsky spune că „nu există niciun profit în prevenire”, și de aceea nu am investit în ea. Ar fi trebuit să se ia în considerare conceptul de „lebădă neagră” dezvoltat în 2007 de Nassim Nicholas Taleb, (Taleb 2007) care se referă la evenimente total imprevizibile.

Conform lui Rocco Ronchi, în Virtutile virusului, dacă virusul prezintă caracteristica unui eveniment, trebuie să posede și „virtutea” sa (o forță, o proprietate, o viziune, adică fac ceva). Un eveniment este întotdeauna traumatic, producând transformări și generând posibilități „reale”. ”Virtutea” unui eveniment constă astfel în a face posibile metode operaționale, metode care „înainte” erau pur și simplu imposibile, de neimaginat. (Ronchi 2020)

În acest sens ”evenimentul COVID-19” prezintă semne ale schimbării de paradigmă, cea mai evidentă fiind dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”. Acesta ne învață că în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție. Epidemia duce la izolări zonale, dar aici zidul are o semnificație diferită de cea care desparte pe bogați de săraci. Aici, ”„aproapele tău” este redus radical la dimensiunea „oricui””.

Virusul pare să restabilească supremația care a aparținut cândva politicii. Conform unei metafore a lui Ronchi, tocmai ipoteza stăpânirii este ridiculizată de o tuse în Wuhan. În acest sens, ”COVID-19 posedă, de asemenea, această virtute: comandă politicii să își asume responsabilitatea specifică, restituie primatul pe care politica l-a lăsat în mod iluzoriu altor sfere suverane, devenind subordonată acestora, declarându-și propria neputință și limitându-se să joace un rol exclusiv tehnic”. (Ronchi 2020)

Printre virtuțile virusului, putem menționa și capacitatea acestuia de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică.

Bibliografie

  • Amin, S. 2006. „Beyond US Hegemony?: Assessing the Prospects for a Multipolar World”. Undefined. 2006. /paper/Beyond-US-Hegemony%3A-Assessing-the-Prospects-for-a-Amin/13c6d4ac1b765b70c05b12b7fedf573666b677da.
  • Arènes, Alexandra. 2020. „Critical Zones – Reimagines Humanity’s Relationship with the Earth”. 2020. https://www.stirworld.com/inspire-people-critical-zones-reimagines-humanitys-relationship-with-the-earth.
  • Ball, S. 2020. „100,000 Cameras: Moscow Uses Facial Recognition to Enforce Quarantine”. France 24. 24 martie 2020. https://www.france24.com/en/20200324-100-000-cameras-moscow-uses-facial-recognition-to-enforce-quarantine.
  • Bastian, Brock, Jolanda Jetten, și Hannah Chen. 2013. „Losing Our Humanity: The Self-Dehumanizing Consequences of Social Ostracism”. 2013. https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/0146167212471205.
  • Bhusal, Manoj Kr. 2020. „The World After COVID-19: An Opportunity For a New Beginning”. International Journal of Scientific and Research Publications (IJSRP) 10 (05): 735–41. https://doi.org/10.29322/IJSRP.10.05.2020.p10185.
  • Buheji, Mohamed, Dunya Ahmed, și Abdullah Ahmed. 2020. „Foresight of Coronavirus (COVID-19) Opportunities for a Better World”. ResearchGate. 2020. https://www.researchgate.net/publication/339973652_Foresight_of_Coronavirus_COVID-19_Opportunities_for_a_Better_World.
  • Chomsky, Noam, Robert Pollin, și C. J. Polychroniou. 2020. Climate Crisis and the Global Green New Deal: The Political Economy of Saving the Planet. London ; New York: Verso.
  • Cole, William. 2020. „South Korea vows to strap GPS tracker wristbands on lockdown flouters”. Mail Online. 12 aprilie 2020. https://www.dailymail.co.uk/news/article-8212355/South-Korea-vows-strap-GPS-tracker-wristbands-lockdown-flouters-stem-coronavirus-spread.html.
  • Contipelli, Ernani, și Simona Picciau. 2020. „Post-COVID-19 Rebuilding Our Paradigms Through Sustainable Development Goals and the Sufficiency Economy Philosophy”. ResearchGate. 2020. https://www.researchgate.net/publication/343079841_Post-COVID-19_Rebuilding_Our_Paradigms_Through_Sustainable_Development_Goals_and_the_Sufficiency_Economy_Philosophy.
  • European Parliament. 2020. „COVID-19: MEPs Call for Massive Recovery Package and Coronavirus Solidarity Fund”. 17 aprilie 2020. https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20200415IPR77109/covid-19-meps-call-for-massive-recovery-package-and-coronavirus-solidarity-fund.
  • Foucault, M., G. Agamben, și S. Benvenuto. 2020. „Coronavirus and Philosophers | European Journal of Psychoanalysis”. 2020. https://www.journal-psychoanalysis.eu/coronavirus-and-philosophers/.
  • Gilliland, Donald. 2020. „Coronavirus Calls for an Aggressive Green New Deal”. Text. TheHill. 19 martie 2020. https://thehill.com/opinion/energy-environment/488356-coronavirus-calls-for-an-aggressive-green-new-deal.
  • Haass, Richard. 2020. „The Age of Nonpolarity”, 2 septembrie 2020. https://www.foreignaffairs.com/articles/united-states/2008-05-03/age-nonpolarity.
  • Harari, Yuval Noah. 2020. „Yuval Noah Harari: The World after Coronavirus | Free to Read”. 20 martie 2020. https://www.ft.com/content/19d90308-6858-11ea-a3c9-1fe6fedcca75.
  • Ikenberry, G. John. 2012. Liberal Leviathan: The Origins, Crisis, and Transformation of the American World Order. Reprint Edition. Princeton, NJ Oxford: Princeton University Press.
  • Jawad, Rana. 2020. „Coronavirus: Tunisia Deploys Police Robot on Lockdown Patrol”. BBC News, 3 aprilie 2020, sec. Africa. https://www.bbc.com/news/world-africa-52148639.
  • Kelly, Ben. 2020. „If the EU Cannot Rein in Hungary’s Dictator Viktor Orban, It Will Rot from the Inside”. The Telegraph, 31 martie 2020. https://www.telegraph.co.uk/politics/2020/03/31/eu-cannot-rein-hungarys-dictator-viktor-orban-will-rot-inside/.
  • Latour, Bruno. 2020. „Imaginer les gestes-barrières contre le retour à la production d’avant-crise”. AOC media – Analyse Opinion Critique (blog). 29 martie 2020. https://aoc.media/opinion/2020/03/29/imaginer-les-gestes-barrieres-contre-le-retour-a-la-production-davant-crise/.
  • Lovell, Jeremy. 2008. „Climate Report Calls for Green «New Deal»”. Reuters, 21 iulie 2008. https://www.reuters.com/article/us-climate-deal-idUSL204610020080721.
  • Lovelock, J. E., și L. Margulis. 1974. „Atmospheric homeostasis by and for the biosphere: The gaia hypothesis”. Tellus 26 (august): 2.
  • Lovelock, James. 2001. Homage to Gaia: The Life of an Independent Scientist. Oxford University Press.
  • Picheta, Rob. 2020. „Coronavirus pandemic will cause global famines of «biblical proportions,» UN warns”. CNN. 2020. https://www.cnn.com/2020/04/22/africa/coronavirus-famine-un-warning-intl/index.html.
  • Poovanna, Sharan. 2020. „Drones Used to Monitor Body Temperature, People Movement in South Bengaluru”. Mint. 8 aprilie 2020. https://www.livemint.com/news/india/drones-used-to-monitor-body-temperature-people-movement-in-south-bengaluru-11586361317500.html.
  • Redacción MAPFRE. 2020. „Philosophy and Coronavirus, How the Pandemic Is Changing Us”. Grupo MAPFRE Corporativo – Acerca de MAPFRE. 5 august 2020. https://www.mapfre.com/en/philosophy-coronavirus-pandemic/.
  • Ronchi, Rocco. 2020. „Le virtù del virus”. Text. Doppiozero. Doppiozero. 8 martie 2020. https://www.doppiozero.com/materiali/le-virtu-del-virus.
  • Sfetcu, Nicolae. 2020. „Bruno Latour despre epidemia COVID”. SetThings. 13 iunie 2020. https://www.setthings.com/ro/bruno-latour-despre-epidemia-covid/.
  • Spinoza, Baruch. 2019. Delphi Collected Works of Baruch Spinoza (Illustrated). Delphi Classics.
  • Taleb, Nassim Nicholas. 2007. The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable. Random House Publishing Group.
  • United Nations. 2020. „UN Launches COVID-19 Plan That Could ‘Defeat the Virus and Build a Better World’”. UN News. 31 martie 2020. https://news.un.org/en/story/2020/03/1060702.
  • Waterson, J., și L. Kuo. 2020. „China Steps up Western Media Campaign over Coronavirus Crisis”. The Guardian. 3 aprilie 2020. http://www.theguardian.com/world/2020/apr/03/china-steps-up-western-media-campaign-over-coronavirus-crisis.
  • Whyte, Chelsea. 2019. „Green New Deal Proposal Includes Free Higher Education and Fair Pay”. New Scientist. 2019. https://www.newscientist.com/article/2193592-green-new-deal-proposal-includes-free-higher-education-and-fair-pay/.
  • Xu Elegant, N., și C. Chandler. 2020. „When Red Is Unlucky: What We Can Learn from China’s Color-Coded Apps for Tracking the Coronavirus Outbreak”. Fortune. 2020. https://fortune.com/2020/04/20/china-coronavirus-tracking-apps-color-codes-covid-19-alibaba-tencent-baidu/.

Sfetcu, Nicolae, „Lumea după pandemia COVID-19”, SetThings (14 octombrie 2020), DOI: 10.13140/RG.2.2.29865.83041, URL = https://www.setthings.com/ro/lumea-dupa-pandemia-covid-19/

Email: nicolae@sfetcu.com

Acest articol este licențiat sub Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0 International. Pentru a vedea o copie a acestei licențe, vizitați http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/.

Pandemia COVID-19 - Abordări filosofice
Pandemia COVID-19 – Abordări filosofice

Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. În plus, studiul virușilor ridică întrebări conceptuale … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00 Citește mai mult
Ghid web design pentru administratia publică
Ghid web design pentru administratia publică

Ghid privind realizarea paginilor web pentru administraţia publică centrală şi locală din România. Acest ghid se adresează administraţiei publice care utilizează IT&C în vederea interacţiunii atât între cetăţeni, mediile de afaceri şi administraţia publică, cât şi în raportul interinstituţional, cu … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00 Selectează opțiunile
Etica Big Data în cercetare
Etica Big Data în cercetare

Principalele probleme cu care se confruntă oamenii de știință în lucrul cu seturile mari de date (Big Data), evidențiind principale aspecte etice, luând în considerare inclusiv legislația din Uniunea Europeană. După o scurtă Introducere despre Big Data, secțiunea Tehnologia prezintă … Citeşte mai mult

Nu a fost votat $0,00$2,35 Selectează opțiunile

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *