Home » Articole » RO » Afaceri » Companii » Mişcări anti-corporatiste

Mişcări anti-corporatiste

protest

Activismul anti-corporatist susține că influența corporațiilor mari de afaceri este un detriment pentru binele public și procesul democratic.

Activiștii susțin că globalizarea corporativă corespunde unei deplasări în tranziția de la o economie extrem de industrializată la una în care dezvoltarea comerțului este conectat cu dereglementarea financiară, pe baza circulației capitalului. Un număr tot mai mare de diverse societăți s-au adaptat la structura de piață liberă, conducând la mutaţii semnificative. Prin această expansiune, reglementarea guvernată de piață a trecut de graniţele statale. Oponenții globalizării corporative susțin că guvernul are nevoie de o mai mare putere pentru a controla piețele, că dezechilibrul veniturilor este în creștere, și corporațiile au câștigat prea multă putere. Ca parte a stângii politice, activiștii împotriva puterii și influenței corporatiste sprijină o scădere a inegalităţii economice și creşterea echităţii economice.

Activiștii anti-corporatişti se pot alia adesea cu alţi activişti, cum ar fi activiști de mediu sau pentru drepturile animalelor, în condamnarea practicilor organizațiilor moderne, cum ar fi McDonalds, firma de exploatare forestieră Gunns Limited, etc.

În ultimii ani, a existat o creștere a numărului de cărți (2000 No Logo a lui Naomi Klein fiind un exemplu binecunoscut) și filme, precum Corporaţia, care într-o anumită măsură au sprijinit politica anti-corporatistă.

Noua media digitală

Media și rețelele digitale au devenit caracteristici importante ale mișcărilor anti-corporatiste moderne.Viteza, flexibilitatea și capacitatea de a ajunge la un public potențial masiv, au oferit un fundament tehnologic pentru structura mișcărilor sociale contemporane în reţea. Ca urmare, comunitățile și legăturile interpersonale s-au transformat. Internetul sprijină și întărește legăturile locale, dar facilitează, de asemenea, noi modele pentru activitatea politică. Activiștii au folosit acest mediu pentru a opera în plan politic atât on-line cât și offline.

Liste de e-mail, pagini web și software de editare în sursă deschisă, au permis schimbări în organizare. Acum, acțiunile sunt planificate, informațiile sunt partajate, documentele sunt produse de către mai multe persoane, și toate acestea se pot face indiferent de de distanța geografică. Acest lucru a dus la o creștere a colaborării digitale. Activiștii pot construi în prezent relații între diverse subiecte, distribui informații, descentraliza și crește colaborarea.

Creşterea globalizării anti-corporatiste

Aproape cincizeci de mii de oameni au protestat la reuniunile OMC din Seattle pe 30 noiembrie 1999. Activiţtii pentru muncă, economie, și de mediu, au reuşit să „spargă” și să închidă ședințele din cauza protestelor împotriva globalizării corporative. Acest eveniment a devenit un simbol al rețelelor anti-globalizare emergente care s-au consolidat. Experiențele de la proteste au fost distribuite în întregul internet prin e-mailuri și site-uri web. Mișcări anti-globalizare corporative s-au extins, de asemenea, prin organizarea de mobilizări în masă, inclusiv protestele anti-OMC, care au avut un succes remarcabil. În Statele Unite, aceste mișcări au reapărut după ce li s-a acordat mai puțină atenție datorită războiului din Irak, rezultând o creștere a mobilizării în masă.

Ajutorul tehnologiei

Orientate şi planificate la nivel global, protestele au beneficiat de mijloace ieftine, rapide, eficiente, cu ajutorul e-mail-ului. Acest lucru a condus, de asemenea, la crearea unei conexiuni la nivel mondial între mişcări transnaționale alternative. Site-urile Web create pentru mobilizări nu pot fi concepute pentru a exista sau a fi folosite în mod permanent, dar utilizarea lor permite accesul ușor la resurse și listele de contacte. Cordonarea faţă în faţă a fost, de asemenea, completată prin utilizarea internetului. Utilizarea telefonului rămâne vitală, în special în timpul conflictelor care au necesitat comunicare interactivă.

Tehnologie și politici culturale

Pentru mișcările de globalizare anti-corporatiste, rețelele locale și globale flexibile duc la cele mai importante forme de organizare. Activiștii au preferat această coordonare flexibilă între grupuri în cadrul unor formațiuni mici. Aceasta include întâlniri ad hoc, comisii care discută sarcini concrete, precum și zonele ţintă. Participarea deschisă este văzută ca fiind mai productivă decât reprezentarea. În unele organizații, nu există nici măcar un membru oficial. În schimb, orice persoană are dreptul sa participe, atâta timp cât acestea sunt de acord cu crezurile de bază, care includ o îndepărtare personală de capitalism și sisteme văzute ca fiind similare cu acesta.

Utilizarea de rețelei prin intermediul tehnologiei este distribuită inegal între organizații și mișcări. Grupurile cu mai multe fonduri disponibile sunt în măsură să includă tehnologii noi în tehnicile de comunicare existente. Organizațiile mai mici, cu mai puține resurse, caută metode mai inovatoare pentru a profita de costuri mai mici. Deși mișcările de globalizare anti-corporatiste pot fi privit ca unificate, există numeroase mișcări independente. Obiectivele lor se pot suprapune patţial, dar fiecare diferă în problemele lor specifice, subiectivitatea politică, ideologii, cultură, și structura organizatorică.

Traducere din Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *