» » » » » Noile frontiere ale României – RA-APPS

Noile frontiere ale României – RA-APPS

RA-APPS

Ni se spune zi de zi, la şcoală şi în media, despre frontierele geografice ale Europei, ale României, ale judeţelor, etc. Ni se vorbeşte despre o separare economică a oamenilor în bogaţi şi săraci. Dar la noi, a mai apărut o separare, care devine din ce în ce mai accentuată: separarea dintre oamenii cinstiţi, cu frica lui Dumnezeu, care se calcă în picioare periodic pentru a-şi plăti taxele şi impozitele impuse de cealaltă lume, a oamenilor „şmecheri”, pentru care România nu este decât o halcă uriaşă de carne din care fiecare din „şmecherii” ţării încearcă să sfâşie cât mai mult.

Există mai multe frontiere care despart aceste ultime două lumi. RA-APPS este una dintre ele.

Conform propriei prezentări, „RA-APPS functioneaza in baza Hotararii de Guvern nr. 60/ 21 ianuarie 2005 modificata cu Hotarirea de Guvern nr. 265/31 martie 2005, in scopul administrarii, pastrarii integritatii si protejarii bunurilor apartinind domeniului public al statului, destinate asigurarii serviciilor publice de interes national – de reprezentare si protocol pentru Senat, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvern si Curtea Constitutionala -, a bunurilor destinate asigurarii de servicii specifice pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor internationale interguvernamentale acreditate in România si pentru personalul acestora, precum si a bunurilor apartinand domeniului privat al statului pe care le are in administrare. Potrivit HG 60, REGIA este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. Conducerea sa este asigurata de un consiliu de administratie format din 5 persoane, dintre care una este directorul general, iar una directorul general adjunct, care sunt numiti si sunt revocati prin ordin al ministrului de resort.

De curând, deputaţii au votat o lege pentru vanzarea imobilelor din patrimoniul RAAPPS prin care cei din a doua lume pot să îşi cumpere locuinţe prin negociere directă, neglijându-se preţul real al pieţii.

Lista beneficiarilor cuprinde foşti şi actuali demnitari, fundaţii, societăţi comerciale, partide, sportivi, artişti, care ocupă 559 de imobile ale Regiei, pentru care plătesc chirii lunare cuprinse între 62 şi 1.000 lei, în funcţie de suprafaţa disponibilă.

Printre chiriaşii RA-APPS figurează fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii din perioada 1980-1984, Nicolae Pleşiţă (cu un apartament pe strada Edgar Quinet), ex-viceprim-ministrul în primul guvern provizoriu de după Revoluţie, Gelu Voican Voiculescu (strada Iscovescu Barbu), soţia fostului primar general al Capitalei, Victoria Halaicu (şoseaua Kiseleff), artistul Gabriel Cotabiţă (Bulevardul Magheru), fostul director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu (strada Daniel Rosenthal), fostul secretar general şi actual membru în Consiliul de Administraţie la Federaţia Română de Handbal Valentin Samungi (strada Lev Tolstoi), fostul ministru de Externe din regimul comunist Ştefan Andrei (Bulevardul Unirii), soţia fratelui lui Nicolae Ceauşescu, Elena (care ocupă un apartament primit prin repartiţie de la primărie, în 1973, pe strada Bruxelles, cu un contract valabil până în 2009). Acestora li se adaugă secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat (vecin pe strada Crângului cu senatorul PSD Şerban Mihăilescu), consilierul prezidenţial pe probleme de apărare, Mihai Stănişoară (strada Mihai Eminescu), preşedintele PSD, Mircea Geoană (strada Cucu Starostescu), diplomatul Mihnea Motoc (strada Mihai Eminescu), secretarul de stat în Secretariatul general al Guvernului, Victor Giosan (strada Mihai Eminescu), secretarul de stat în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul, Cristina Pocora, consilierul premierului Mirel Taloş, Fundaţia „Dan Marţian“ (toate imobilele pe bulevardul Dacia), europarlamentarul PSD, Adrian Severin (şoseaua Kiseleff), senatorul PRM, Ilie Ilaşcu (strada Aurel Vlaicu), preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ioan Bumbu (Bulevardul Magheru). Lista mai este completată de miniştrii: Teodor Meleşcanu (cu o locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu în suprafaţă totală de 129,9 mp, din iulie 2005) şi Cristian Adomniţei (tot strada Mihai Eminescu), fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu (locuinţă de serviciu pe strada Mihai Eminescu de 155,5 mp, din mai 2005), Zsolt Nagy (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 206,8 mp), Ovidiu Silaghi (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 134,1 mp, din mai 2007), Mihai Voicu (locuinţă de serviciu pe strada Mihai Eminescu de 140,6 mp, din februarie 2007), Cristian David (locuinţă pe strada Alecu Russo de 293,6 mp), fostul ministrul Vasile Dâncu (Bulevardul Mărăşti), fostul ministru al Comunicaţiilor şi actual europarlamentar UDMR, Iuliu Winkler (locuinţă de protocol pe strada Mihai Eminescu de 140,2 mp, din februarie 2005) precum şi de fostul preşedinte al CNSAS, Claudiu Secaşiu (locuinţă de serviciu pe strada Pitar Moş de 128,2 mp, din octombrie 2006). Pe lista imobilelor cu o situaţie juridică neclară se află fostul ministru Alexandru Fărcaş (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă de 94,3 mp, din iulie 2001), pentru care s-a dispus evacuarea, fostul premier, ministru şi preşedinte al Senatului, Petre Roman (locuinţă pe strada Gogol de 366,5 mp şi teren de 1.456 mp, din noiembrie 1990), care a depus contestaţie faţă de notificarea de evacuare, fostul consilier prezidenţial Dan Iosif, decedat între timp (locuinţă de serviciu pe strada Herăstrău de 448,6 mp, din octombrie 2004), pentru care decizia de evacuare rămâne valabilă în cazul familiei acestuia, cabinetul senatorial Ion liescu (imobil pe strada Atena de 61,7 mp, din noiembrie 2006), aflat în litigiu, Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu (imobil pe bulevardul Kiseleff de 655 mp şi teren de 1.402 mp, din septembrie 2002), firma Euroconstruct Trading ‘98 (pentru un complex din comuna Snagov, din noiembrie 2004), revendicat prin Legea 10/2001, fostul demnitar comunist Paul Niculescu Mizil (locuinţă de 144 mp, din decembrie 2004), ambasadorul României în Belgia, Ion Jinga (locuinţă de serviciu de 89,6 mp, din martie 2003), Adrian Gorun (b-dul Dacia), Lucian Leuştean (str. Mihai Eminescu), Mircea Maliţa (şos. Kiseleff), Grigore Zanc (str. Nicolae Racotă), Andrei Păunescu (str. Turda), Rodica Mandache (Pitar Moş), Cezar Patriche (str. Mihai Eminescu), Mirela Miculescu (str. Mihai Eminescu) şi de Anca Opriş (str. Mihai Eminescu). Chiria lunară plătită de aceştia este cuprinsă între minimum 62 lei, pentru un apartament pe Calea Griviţei ocupat de un consilier al ministrului Agriculturii, şi respectiv de 1.035 lei, pentru un apartament pe Bulevardul Prezan ocupat de secretarul general al Senatului, Constantin Dan Vasiliu, vecin cu Nicolae Văcăroiu. În medie, cele mai multe sunt cuprinse între 200 şi 400 lei. În acest context, reprezentanţii Regiei au transmis ordine de evacuare a imobilelor pentru 17 chiriaşi, printre care fostului preşedinte al TVR, Cristian Hadji-Culea, ex-procurorului general Joiţa Tănase, procurorului Ciprian Nastasiu, ex-miniştrilor PSD Ciornei, Gingăraş şi Fărcaş, fostului secretar general al Senatului, Constantin Sava, şi fostului expert de protocol în Cancelaria premierului, Liviu Mihail Negară. Fostul preşedinte al Televiziunii Publice, Cristian Valeriu Hadji-Culea, a fost notificat prin executor judecătoresc să evacueze apartamentul Regiei Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) de pe strada Mihai Eminescu, pentru care deţine un contract datat la 26 februarie 2007 şi care a expirat la 15 aprilie 2007. Joiţa Tănase, fost procuror general al României, face obiectul unui dosar de evacuare deschis la Judecătoria sector 1, aflat în pronunţare, pentru un apartament de pe Buleveradul Unirii, închiriat de la RA-APPS în martie 2001 şi al cărui contract a expirat odată cu înlocuirea în funcţie. Procurorul Ciprian Nastasiu, cu o convenţie de cazare încheiată în august 2005 pentru un apartament de pe strada Paris, care a expirat în august 2006, face obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanţei, din aprilie 2007. Liviu Mihail Negară, fost expert pe probleme de protocol în Cancelaria primului-ministru, a contestat decizia de notificare, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra contractului pentru locuinţa de serviciu de pe strada Polonă, pe care o ocupă din noiembrie 2004 şi pe care trebuia să o elibereze la încetarea funcţiei în cadrul Guvernului. La rândul său, Georgiu Gingăraş, ministru pentru Tineret şi Sport în Guvernul condus de Adrian Năstase, aşteaptă decizia instanţei în dosarul de evacuare a locuinţei de protocol de pe Bulevardul Unirii, închiriat în iunie 2001, dar ocupat şi după încetarea mandatului. În acest context, fostul ministru al Integrării în Executivul PSD, Alexandru Fărcaş, se judecă în instanţă pentru locuinţa de serviciu a RAAPPS de pe strada Nicolae Racotă, închiriată în iulie 2001, fără să mai fie eliberată. Fostul secretar general al Senatului, Constantin Sava, schimbat în februarie 2005, aşteaptă pronunţarea Judecătoriei sector 3 pentru locuinţa de serviciu de pe Bulevardul Unirii, primită în iulie 2001 şi încă ocupată. (Interesul Public)

Lista chiriaşilor cărora le-au expirat contractele cu RA-APPS şi care au primit notificare de evacuare mai este completată de următorii foşti demnitari: fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Alexandros Galiaţatos (pentru o locuinţă de serviciu pe Bulevardul Dacia preluată în noiembrie 2005), consilierul parlamentar la cabinetul secretarului general adjunct al Camerei Deputaţilor, Mihaela Popescu Nistorescu (cu o convenţie de cazare din ianuarie 2005 pentru un apartament pe strada Mihai Eminescu, expirată în ianuarie 2007), fostul consilier prezidenţial, Dan Iosif (locuinţă de serviciu pe strada Herăstrău din octombrie 2004 până la încetarea mandatului), fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, Marian Avram (locuinţă de serviciu pe strada Polonă din septembrie 2006), fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă din octombrie 2002), fostul secretar de stat în Ministerul Culturii, Dumitru Pâslaru (locuinţă de serviciu pe strada Nicolae Racotă din octombrie 2002), judecătorul Tudor Panţâru (locuinţă de serviciu pe strada Turda din aprilie 2002), fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, Constantin Liviu Cepoi (locuinţă de serviciu pe Bulevardul Unirii din august 2005). (Interesul Public)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *