» » » Organizaţii neguvernamentale

Organizaţii neguvernamentale

postat în: Știri | 0

Organizaţii neguvernamentale

O organizaţie neguvernamentală (ONG) este o organizaţie legal constituită creată de persoane fizice sau juridice fără participarea sau reprezentarea niciunui guvern. Atunci când organizaţiile sunt fondate total sau parţial de guverne, îşi menţin statutul de ONG în măsura în care exclud reprezentanţii guvernamentali din membrii organizaţiei.

Sunt estimate în prezent circa 40.000 ONG-uri care operează la nivel internaţional (Anheier et al, „Global Civil Society 2001”, 2001). La nivel naţional numărul lor este şi mai mare: Rusia are 277.000 ONG-uri (Hobbled NGOs wary of Medvedev – – chicagotribune.com). În India se estimează că există între 1 şi 2 milioane de ONG-uri („What is an NGO?” January 5, 2007).

Istoria

Faroe stamp amnesty international

Organizaţiile neguvernamentale (ONG) internaţionale au o istorie veche, în anul 1914 (anul înfiinţării Rotary, ulterior Rotary International) fiinţând deja circa 1083 organizaţii neguvernamentale (Subcontracting Peace – The Challenges of NGO Peacebuilding. Edited by: Richmond, Oliver P., and Carey, Henry F. Published by Ashgate, 2005. Page 21.). Ele au avut o contribuţie importantă în mişcarea împotriva scalviei şi pentru drepturile femeilor, atingând un maxim în timpul Conferinţei Movdiale pentru Dezarmare (Davies, Thomas Richard (2007). The Possibilities of Transnational Activism: the Campaign for Disarmament between the Two World Wars. ISBN 978 9004162 58 7.). Expresia „organizaţie neguvernamentală” a început să fie folosită în mod uzual după introducerea în documentele de constituire a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 1945, în Art. 71 al Capitolului 10 din Charta Naţiunilor Unite (Charter Of The United Nations: Chapter X), a rolului consultativ pentru organizaţiile care nu sunt guvernamentale şi nu aparţin statelor membre. Definiţia de „ONG internaţional” (ONGI) a fost dată pentru prima dată în rezoluţia 288 (X) a ECOSOC în 27 februarie 1950; ea este definită ca „oricare organizaţie internaţională care nu este fondată de un tratat internaţional”. Rolul vital al ONG-urilor şi a altor „grupări majore” în dezvoltarea durabilă a fost recunoscut în Capitolul 27 (Agenda 21 – Chapter 27: Strengthening the Role of Non-governmental Organizations: Partners for Sustainable Development, Earth Summit, 1992) din Agenda 21, ducând la înţelegeri de relaţii consultative între Naţiunile Unite şi organizaţiile neguvernamentale (1996/31. Consultative relationship between the United Nations and non-governmental organizations).

Sectorul neguvernamental în ţările vestice s-a dezvoltat rapid ca urmare a procesului de restructurare şi bunăstării din acele ţări. Globalizarea acestor procese a apărut după căderea comunismului, fiind considerat un important aspect al consensului de la Washington (Pawel Zaleski Global Non-governmental Administrative System: Geosociology of the Third Sector, [in:] Gawin, Dariusz & Glinski, Piotr [ed.]: „Civil Society in the Making”, IFiS Publishers, Warszawa 2006).

Globalizarea din sec. XX a dus la creşterea importanţei ONG-urilor. Multe probleme au putu fi rezolvate la nivel naţional. Tratatele între naţiuni şi organizaţii internaţionale precum Organizaţia Mondială a Comerţului erau considerate ca prea centrate pe interesele intreprinderilor capitaliste. Unii afirmau că în încercarea de a contrabalansa această tendinţă, ONG-urile au început să pună accentul pe probleme umanitariste, ajutor pentru dezvoltare şi dezvoltare durabilă. Un exemplu clasic în acest sens este Forumul Social Mondial care este un competitor al Forumului Economic Mondial ţinut anual în ianuarie la Davos, în Elveţia. La al cincilea Forum Social Mondial de la Porto Alegre, Brazilia, din ianuarie 2005, au participat reprezentanţi ai peste 1.000 ONG-uri. Unii consideră că în astfel de forumuri ONG-urile înlocuiesc practic mişcările populare ale celor săraci. Alţii consideră că ONG-urile au adesea tendinţe imperialiste, că operează uneori într-un mod rasist în ţările dominate, şi că îndeplinesc funcţii similare cu ale clerului din perioada de înflorire a colonialismului, Filozoful Peter Hallward condieră ONG-urile ca forma aristocratică a politicii (Damming the Flood (Verso, London, 2007.)). Indiferent de formă şi modul de acţiune, reţelele ONG transnaţionale se află în prezent într-o perioadă ascendentă de dezvoltare (Stone, Diane. „Transfer Agents and Global Networks in the ‘Transnationalisation’ of Policy”, Journal of European Public Policy, 11(3) 2004: 545–66.).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *