» » » » » Palate în București

Palate în București

Palatul Cantacuzino

Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei 141, lmi=B-II-m-A-19869

Stilul arhitectural baroc francez
Coordonate 44.448762 °N 26.088358 °E
Finalizat 1902
Arhitect Ion D. Berindey

Palatul Cantacuzino este situat pe Calea Victoriei nr. 141, Bucuresti. A fost construit de arhitectul Ion D. Berindey în stil francez baroc/Art Nouveau. Astăzi adăpostește muzeul George Enescu.

Palatul CEC

Palatul_Casei_de_Depuneri,_Consemnațiuni_și_Economie_Bucuresti

Stilul arhitectural eclectic
Coordonate 44.4320 °N 26.0965 °E
Construcția a început 08 iunie 1897
Finalizat 1900
Arhitect Paul Gottereau (proiect), Ion Socolescu (constructii)

Palatul CEC, construit în 1900 și situat pe Calea Victoriei, vizavi de Muzeul Național de Istorie românesc, este sediul central al CEC băncii naționale de economii, denumită în prezent CEC Bank.

Palatul Cotroceni

Cotroceni_Palace_Garden_-_Bucharest_07

Stil arhitectural brâncovenesc
Construcția a început 1888
Arhitect Paul Gottereau, Grigore Cerchez (aripa de nord), Nicolae Vlădescu (aripa nouă)

Palatul Cotroceni este sediul central al Președintelui României. Este situat la Bulevardul Geniului, nr. 1. Palatul include, de asemenea, Muzeul Național Cotroceni.

Palatul Crețulescu

Centru_European_pentru_Invatamantul_Superior,_(2);_(Palatul_Kretzulescu)_Str._Stirbei_Voda_nr._39,_Bucuresti_sect._1

Palatul Crețulescu este o clădire istorică lângă Cișmigiu pe strada Stirbei Voda nr. 39. Aceasta a fost construită pentru familia Crețulescu la începutul secolului 20, de arhitectul român Petre Antonescu (1873 – 1965).

Din 1972, adapostește sediul Centrului European pentru Învățământul Superior UNESCO – CEPES UNESCO (cunoscut sub numele de CEPES după numele său francez, Centre Europeén pour l’enseignement supérieur).

Palatul Elisabeta

Palatul_Elisabeta_-_Pavilionul_Principesei_Mostenitoare

Palatul Elisabeta este în prezent sediul impunător al Regelui Mihai I de România.

Palatul a fost proiectat în 1930 de către arhitectul Marcu și construit în 1936 pentru Prințesa Elisabeta, fosta regina a Greciei și sora regelui Carol al II-lea. În acest palat regele Mihai a fost forțat să abdice la 30 decembrie 1947. Palatul este acum sediul Regelui Mihai și Reginei Ana, după întoarcerea lor în România. Principesa Margareta și soțul ei, Principele Radu, locuiesc de asemenea acolo.

Muzeul Național de Artă

Muzeul Național de Artă

Înființat în 1948
Locație Palatul Regal
Tip Muzeu de artă
Acreditare Rețeaua Națională a Muzeelor ​​din România
Dimensiunea colecției 70.000

Muzeul Național de Artă al României se află în fostul Palat Regal din Piața Revoluției, în centrul Bucurestiului, fiind finalizat în 1837. Dispune de colecții de artă românească medievală și modernă, precum și colecții internaționale ale familiei regale.

Palatul de Justiție

Palatul de Justiție

Palatul de Justiție a fost construit între 1890 și 1895.

Situat pe malurile râului Dâmbovița, adăpostește Curtea de Apel București și Judecătoria sectorului 5. Ultima sa restaurare majoră a fost între 2003 și 2006.

Palatul are 690 de camere cu o suprafață totală de 33.235 m2.

Palatul Parlamentului

Palatul Parlamentului

Stil arhitectural: interpretare tardivă a arhitecturii neoclasice
Construcția a început 25 iunie 1984
Finalizat 1997
Cost 3 miliarde €
Dimensiune 270 m de 240 m, 86 m înălțime, 92 m sub pământ, 1.100 de camere, 12 etaje, cu patru nivele subterane suplimentare disponibile în prezent și în uz (alte patru în diferite stadii de finalizare)
Număr etaje 12
Suprafață 340.000 m2
Arhitect Anca Petrescu (arhitect șef) a condus un grup de 700 de arhitecți

Palatul Parlamentului este sediul Parlamentului România. Situat pe Dealul Spirii, în centrul Bucureștiului, Palatul este cea mai mare clădire civilă din lume, cu o funcție administrativă. De asemenea, este clădirea administrativă cea mai scumpă și cea mai grea clădire. Clădirea parlamentului, colosală, este cunoscută pentru interioarele ornate, și adăpostește Senatul și Camera Deputaților, trei muzee și un centru de conferințe internaționale. Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul de totalitarismului și realismului socialist, și Muzeul Palatului sunt găzduite în interiorul palatului. Deși numit Casa Republicii, după revoluția română din 1989 a devenit cunoscut sub numele de Casa Poporului, sau Palatul Poporului. Există tururi publice organizate în mai multe limbi.

Palatul Cercului Militar Național

Palatul Cercului Militar Național

Stilul arhitectural neoclasic francez
Coordonate 44.4350033 ° N 26.0979617 ° E
Construcția a început în 1911
Arhitect Dimitrie Maimarolu

Palatul Cercului Militar Național, de asemenea, cunoscut sub numele de Cercul Militar Național, este situat pe strada Constantin Mile. A fost construit în 1911 de către arhitectul Dimitrie Maimarolu, folosind stilul neoclasic francez. Beneficiarul a fost Cercul Ofițerilor și garnizoana militară București, fiind fondat în 1876.

Palatul a fost construit pe locul vechii mănăstirii Sărindar; fântâna din fața palatului poartă numele său.

Palatul Patriarhiei

Palatul Patriarhiei

Finalizat în 1907
Arhitect Dimitrie Maimarolu

Palatul Camerei Deputaților (în prezent Palatul Patriarhiei), de asemenea, cunoscut sub numele de Palatul Marii Adunări Naționale în timpul regimului comunist, este o clădire situată pe platoul de pe Dealul Mitropoliei. Clădirea a servit ca sediu legislaturilor succesive din România: a Adunării Deputaților în Regatul României, apoi în perioada comunistă a Marii Adunări Naționale, iar după Revoluția română din 1989 de Camera Deputaților. Parlamentarii au eliberat clădirea în 1997, când a trecut la Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.

Palatul Victoria

Palatul Victoria

Stilul arhitectural neoclasic
Adresa Piața Victoriei 1, Sector 1
Construcție a început în 1937
Finalizat în 1944
Inaugurat în 1952
Număr etaje 3
Arhitect Duiliu Marcu

Palatul Victoria este un palat în Piața Victoriei, construit în 1937, sediul central al Primului Ministru al României și cabinetului său. Palatul a fost construit sub supravegherea lui Duiliu Marcu (1885-1966), elev al Școlii Superioare de Arhitectură București (1906) și al Țcolii de ARte Frumoase din Paris (diplomat în 1912). Structura monolitică materializează o expresie austeră a stilului neoclasic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *