Home » Articole » RO » Societate » Politica » Politici de stânga-dreapta

Politici de stânga-dreapta

postat în: Politica 0

Harta culturala a lumii Inglehart-WelzelOpiniile politice diferă, în mare, pe zone care pot îngloba mai multe ţări. O recreare a Hărţii culturale a lumii Inglehart-Welzel pe baza World Values Survey

Până de curând analiștii politici și politicienii împărțeau politica în politică de stânga și politică de dreapta, de multe ori folosind şi ideea de politică de centru ca o cale de mijloc a politicii între dreapta și stânga. Această clasificare este relativ recentă (nu a fost folosit de către Aristotel sau Hobbes, de exemplu), datând din epoca Revoluției franceze, când acei membri ai Adunării Naționale care susțineau republica, oamenii de rând și o parte a seculariştilor se aşezau la stânga, iar susținătorii monarhiei, a privilegiilor aristocratice și Biserica se așezau la dreapta.

Înțelesurile din spatele etichetelor au devenit mai complicate de-a lungul anilor. Un eveniment deosebit de influent a fost publicarea Manifestului Comunist de Karl Marx și Friedrich Engels în 1848. Manifestul a sugerat un curs de acțiune pentru o revoluție proletară care răstoarnă societatea burgheză și desființează proprietatea privată, în credința că acest lucru ar duce la o societate fără clase și fătă state.

Sensul de stânga și de dreapta variază considerabil între diferite țări și la momente diferite dar, în general vorbind, se poate spune că pe extrema dreaptă se pune accent adesea pe valori ale tradiției și stratificarea socială, în timp ce în partea stângă a axei se iau în considerare valori care ţin de reformă și egalitarism, centrul fiind în căutarea unui echilibru între cele două, precum social-democrația sau capitalismul reglementat.

Conform lui Norberto Bobbio, unul dintre cei mai importanţi exponenți ai acestei distincții, stânga crede în eradicarea inegalităţilor sociale, în timp ce dreapta vede inegalitățile sociale ca rezultat al inegalităților naturale care nu pot fi eradicate, și consideră egalitatea socială drept o utopie sau rezultat al unui autoritarism.

Unele ideologii, în special democrația creştină, afirmă că combinp politicile de stânga și dreapta. Conform lui Geoffrey K. Roberts și Patricia Hogwood, „În termeni de ideologie, creștin-democrația a încorporat multe dintre punctele de vedere liberale, conservatoare și ale socialiștilor într-un cadru mai larg de principii morale și creștine.” Mişcările care pretind sau anterior au pretins a nu se încadra în axa politică stânga-dreapta includ politicile economice fasciste Terza Posizione din Italia, gaullismul în Franța, peronismul în Argentina, Partidul Național de Acțiune din Mexic, etc.

Conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *