» » » Poveşti adevărate: Compromisul

Poveşti adevărate: Compromisul

postat în: Blog | 0

Poveşti adevărate: Compromisul

Marina venise acasă în Severin pe perioada vacanţei. Era la o terasă la o cafea cu un prieten.

Jean s-a dus până la ea şi a salutat-o. Apoi a plecat. Ea nu l-a mai văzut apoi timp de două luni.

Între timp Jean a avut un accident la alpinism. Când a început să iese din nou în lume, un prieten comun i-a prezentat un posibil partener de alpinism, pe Ion.

Întâmplător, Ion era iubitul lui Marina.

Odată, când Jean şi Ion s-au decis să urce pe munte, Marina şi prietena lui Jean, Andrea, au decis să vină şi ele. Marina nu ştia că prietenul lui Ion, Jean, era tipul de la terasă pe care îl întâlnise cu câteva luni înainte.

Cu această ocazie, Marina şi Jean s-au revăzut. A fost un moment magic, dar insuficient pentru a se apropia mai mult.

În acelaşi timp, Ion şi Jean au devenit cei mai buni prieteni.

Marina a renunţat să se mai întâlnească cu Ion.

Jean l-a întrebat pe Ion dacă are ceva împotrivă să se împrietenească cu Marina, iar Ion l-a asigurat că nu mai are nicio treabă cu Marina, dar Marina se împrietenise între timp cu Ştefan.

Asta nu l-a împiedicat pe Jean să acţioneze.

Următorul lucru de care îmi aduc aminte e că Jean era dintr-o dată peste tot„,  îşi aminteşte Marina. „Jean era solidă şi stabil. Calm şi liniştit. Îl ştiam mereu acolo, ştiam că mă pot baza pe el. Părea să ştie mereu unde fusesem. Când mă duceam la întâlnire cu Ştefan, Jean era mereu acolo. Ştefan întârzia, sau nu venea uneori.

A fost o petrecere mare şi am decis să merg şi eu cu colegele mele de cameră. Jean era acolo, şi m-a invitat la dans, şi am dansat destul de mult, toată noaptea. Următoarea săptămână ne-am întâlnit destul de des, şi ne-am împrietenit. Ne-am logodit două luni mai târziu.”

Asta se întâmpla exact când Ştefan (fostul prieten al lui Marina) şi Andrea (fosta prietenă a lui Jean) au început să iese împreună.

Când s-au căsătorit, Ion (fostul prieten al lui Marina şi cel mai bun prieten al lui Jean) a fost cavaler de onoare la nunta lor. Marina încă nu aflase că Jean era tipul de la terasă care o salutase. A aflat abia la trei luni după căsătorie.

Niciunul din cei doi nu era perfect mulţumit cu noua lor viaţă, dar a nu fi împreună părea chiar o opţiune mai proastă.

Jean intenţionase înainte de căsătorie să devină un fel de vagabond profesionist, avusese planuri de călătorii în toată ţara, alpinism, excursii, şi aventuri în aer liber. Dar în final a ales-o pe Marina.

Ne-am căsătorit, şi a trebuit să renunţ la viaţa pe care mi-o planificasem„, spune el. „Au fost o mulţime de lucruri la care pur şi simplu am renunţat.”

Când i s-a oferit un loc de muncă într-o afacere de familie – o turnură de 90 de grade faţă de intenţiile sale iniţiale – a acceptat. Aveau o familie acum, si Jean se angajase să sprijine pe toată lumea, dar era nefericit în viaţa sa profesională.

A fost foarte frustrant„, recunoaşte el. „Marina m-a încurajat să merg afară şi să revin la ceea ce am vrut să fac dintotdeauna. Asta era o mare diferenţă.

Marina spunea că, în primul rând, susţine afacerea de familie, iar banii obţinuţi astfel le prindea foarte bine. Dar nu merita ca din cauza asta să îl vadă pe Jean nefericit.

Aşa s-au decis să plece din Severin la Bucureşti.

Jean şi-a găsit cu greu de lucru în Bucureşti.

O schimbare este mult mai dificilă atunci când ai o familie,” admite Jean. „Se pare ca ar fi fost mai uşor dacă eram singur, dar, în acelaşi timp, sunt avantaje şi atunci când ai pe altcineva care să te încurajeze când îţi asumi un risc.”

Este foarte important să ai pe cineva care te cunoaşte suficient de bine pentru a te încuraja să se mişti în direcţia care este importantă pentru tine.”

Desigur, au existat şi probleme. Uneori, ei nu se văd cu lunile. Lui îi este dor de copiii care cresc, şi sunt necesare unele reajustări de fiecare dată când se întoarce. Dar când Jean este acasa, îşi poate dedica tot timpul familiei, şi o ajută pe Marina. În plus, acum vede copiii mai des, faţă de atunci când lucra 70 de ore pe săptămână.

Jean s-a integrat cu adevărat şi m-a ajutat mult în ultimele luni„, spune Marina. „Au fost vremuri grele în familia noastră, iar el a fost minunat. Nu mi-am făcut griji din pricina asta.

Suntem împreună în asta, şi obiectivele celeilalte persoane devin într-un fel propriile tale obiective.”

Vorbind de obiective, Jean spune că a fi căsătorit nu a fost niciodată scopul său. El spune că scopul său a fost asumarea responsabilităţii.

Ideea nu era să păstrăm clipele în care ne-am căsătorit pentru tot restul căsătoriei noastre„, spune el. „Am aflat că oricât de stresant, frustrant şi greu ar fi uneori, mă pot întoarce mereu înapoi şi să-mi aduc aminte de ce am vrut să mă căsătoresc cu Marina. Regăsesc aceleaşi convingeri şi motive fundamentale. Îmi imaginez că, în cazul altor cupluri, acestea se schimbă, şi atunci e timpul ca acestea să înceapă o nouă viaţă. Pentru noi, parte din motivele pentru care suntem în continuare atraşi unul de celălalt se datorează faptului că aceste convingeri sunt o parte din esenţa noastră, nu doar o faţadă.”

Marina spune că această căsătorie a ajutat-o să se cunoască mai bine cine era ea în realitate. Înainte de căsătorie, ea recunoaşte că a trăi o viaţă care a fost doar a ei. Acum, ea a învăţat ce important e un compromis, şi şi-a schimbat complet punctele de vedere despre toate aspectele vieţii.

Save

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *