Home » Articole » RO » Afaceri » Finante » Probleme micro și macroeconomice majore din cauza întârzierii angajării și absorbției fondurilor structurale

Probleme micro și macroeconomice majore din cauza întârzierii angajării și absorbției fondurilor structurale

Fonduri structurale

Către:

Guvernul României, Domnului Dacian Julien Cioloş, Prim Ministru

Administrația Prezidențială, Domnului Președinte Klaus Werner Johannis

Parlamentul României,

Domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului României

Domnului Florin Iordache, Preşedintele Camerei Deputaţilor

Doamnei Ana Birchall, deputat, preşedinte Comisia pentru Afaceri Europene, Parlamentul României

 

CC: reprezentanți ai partidelor politice, mass-media și societății civile

 

Ref.: situația absorbției fondurilor europene din noul exercițiu financiar (2014-2020)

Stimate doamne,

Stimați domni,

 

La momentul în care este redactată această Scrisoare deschisă, respectiv  august 2016, suntem la peste doi ani și jumătate de la demararea noului exercițiu financiar al Uniunii Europene (2014 – 2020), în cadrul căruia România are alocate, conform Acordului de Parteneriat, Fonduri Europene și Instrumente Structurale de aproximativ 30 miliarde euro.

Din păcate problemele exercițiului financiar precedent, 2007-2013, aflate în stadiul de “închidere” și ale căror probleme au făcut subiectul multor dezbateri, informări și scrisori. tind să fie transferate și chiar multiplicate de actuala conducere a Ministerului Fondurilor Europene (MFE) și în actualul exercițiu.

Acest document a fost redactat cu sprijinul unui grup de experți în fonduri europene, care au cont/profil asociat cu grupul de facebook “POSDRU/POCU” (aproximativ 12.000 de conturi afiliate, mare parte experţi). Persoanele înscrise în grup sunt experți din echipele dezvoltatorilor de proiecte, cu statut de angajați, voluntari sau membri ai organizațiilor neguvernamentale, reprezentanți ai instituțiilor publice. Pe acest grup sunt prezenți și mulți dintre angajații structurilor ce gestionează fondurile europene (OI/OIR-uri, AM-uri, MFE).

Vă adresăm această scrisoare deoarece întârzierea angajării și absorbției fondurilor structurale generează majore probleme micro și macroeconomice. Mai jos regăsiți expunerea acestor motive de îngrijorare:

 

1) sistemul informatic MySMIS2014, necesar, conform Regulamentelor Comisiei Europene, pentru a gestiona aceste fonduri este departe de a fi finalizat și funcțional. Avem un singur modul activ, cel de încărcăre și transmitere de proiecte, care are probleme de funcționare: se blochează frecvent sau durează foarte mult încărcarea informaţiilor în anumite momente, fără nicio predictibilitate. În acest modul, așa cum a fost proiectat, dezvoltat și implementat, în pofida multor observații argumentate ale experților transmise în mod repetat către MFE, se solicită detalii care nu au nicio relevanță pentru această fază (de ex. datele calendaristice ale demarării procedurilor de achiziție, datele calendaristice estimate ale atribuirii contractelor, cu anticipaţie pe o perioadă de 3 ani, în condițiile în care este evident că nu se cunoaște data demarării proiectelor) sau se solicită încărcarea unor informații (de ex. CV-ul experților se cere a fi încărcat rând cu rând, fiecare rând in alt câmp din aplicaţie, pentru fiecare expert această operaţiune implicând zeci de linii și sute de câmpuri, deci ore de lucru inutile, în loc să fie transmis un format standard de CV (Europass), încărcat scanat, ca PDF (pdf+xml) și informaţiile din câmpurile documentului incărcat să fie preluate automat în aplicație). Multe alte probleme au fost semnalate de către experţi, aceștia au transmis în repetate rânduri observații celor din MFE și dezvoltatorilor sistemului, fără niciun efect sau răspuns. Această situație a condus la “realitatea” în care, după ce se muncește la dezvoltarea unui proiect luni de zile, mai durează încă o săptămână sau două ca o echipă să înscrie un proiect în sistem. Comparativ la PNDR încărcarea unui proiect durează maxim o oră, iar la programele Comisiei Europene (Erasmus+, Orizont 2020) maxim o zi. Practic, pentru a înscrie un proiect în sistem, eforturile și birocrația aferentă s-au multiplicat cu câteva ordine de mărime față de exercițiul financiar precedent. Nemulțumirea exprimată public de ultimii miniștri s-ar cuveni dublată de asumare și predictibilitate, singurele elemente care pot menține încredere în sistem și crea premise pentru un parteneriat real cu implementatorii și beneficiarii.

2) condiționalitățile ex-ante, obligatorii pentru a putea demara anumite operațiuni încă nu sunt îndeplinite integral. Am cautat o raportare actualizata a acestora, ultima fiind din decembrie 2015. Termenul de 31 decembrie 2016 pare de neatins, însă, din nou, solicităm comunicare transparentă, periodică și termene asumate. Spre exemplu, Strategia națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” (2015-2020), este încă “în dezbatere” pe site-ul Ministerului Muncii de peste 2 (doi!) ani.

 

Aceasta se aprobă prin Hotărâre de Guvern și dacă în privința Ordonanțelor de guvern există limitări, ne întrebăm care sunt impedimentele pentru Guvern în a emite și o astfel de Hotărâre de Guvern? Master Planul General de Transport (celebrul MPGT) aprobat de anul trecut de Comisie NU este aprobat încă de România (Guvern, Parlament). Înțelegem că sub guvernarea precedentă au fost multe discuții și sincope legate de acesta, dar care mai sunt problemele după 9 luni de guvernare tehnocrată? De ce nu este adoptat?

Am prezentat doar două exemple din domenii diferite (incluziunea socială și infrastructură) dar mai sunt și alte exemple care arată cât de “preocupat” cu adevărat este acest Guvern de demararea proiectelor din noul exercițiu financiar.

3) MFE nu a fost și nu este capabil să își asume și respecte niciun calendar de lansări de apeluri de proiecte și de contractare. În anul 2016 s-au publicat nu mai puțin de 3 calendare la POCU, nici ultimul din iunie 2016, nu este respectat în vreun fel. Contractarea proiectelor din Axa 1 POC, de exemplu, promisă ferm, public și în mod repetat de actualul ministru a fi finalizată la 31 iulie 2016, este încă în derulare. Ne întrebăm care mai este credibilitatea MFE și a unui ministru care promite repetat acțiuni și termene dar vedem după 4 luni că nimic nu se respectă? Pare chiar fantastic, în acest context, cum reușește Comisia Europeană, de exemplu, la Orizont 2020 să redacteze planuri multianuale de lucru și de lansări cu minim 2 ani înainte și să se respecte termenele anunțate cu doi ani anticipație. Deși acest guvern se pretinde “tehnocrat” și a adus în structurile de conducere mulți (foști/actuali) funcționari în structurile europene, se pare că nu toți au venit și cu experiența și obiceiurile pozitive din acel mediu: predictibilitate, coerenţă, competență, experiență și bun-simț. Un calendar de lansări ferm respectat, anunțat cu anticipație de un an sau doi, permite oricărui potențial beneficiar să își dozeze eforturile de dezvoltare a proiectului, parteneriatului și să respecte termenele de scriere, iar acest aspect este cu atât mai valabil la proiectele mari, de infrastructură, ce necesită o pregătire laborioasă și îndelungată;

4) în cadrul OI/OIR-urilor și AMPOSDRU/POCU s-au elaborat în decursul anului 2015 ghiduri pentru apeluri de proiecte, iar o parte au fost publicate în “draft”- în consultare publică – încă din toamna anului 2015. Sub mandatul dnei Aura Răducu au fost finalizate și odată cu operaționalizarea completă a modulului de scriere proiecte din MySMIS2014 (aşa cu sincope şi deficientele pe care le prezintă şi acum), în mai-iunie 2016 erau preconizate a fi lansate cererile de proiecte pentru aceste ghiduri.

Sub noua conducere a dlui Cristian Ghinea, de aproape 4 luni, aceste ghiduri zac “în sertare”, apelurile nu sunt lansate, astfel s-a reușit “performanța” notabilă de a se compromite demararea a sute de proiecte finanțate din POCU în 2016. Ne întrebăm care poate fi rațiunea unor astfel de decizii și cui folosește? Cine răspunde pentru munca de aproape un an a celor din OI/OIR-uri și AMPOCU care s-au ocupat de aceste ghiduri și care nu este exploatată? Cine răspunde pentru cheltuiala salarială aferentă (câteva sute de mii de euro) pentru 12 luni, fără finalitate? Dacă se întâmpla așa ceva într-un proiect POSDRU, organismele de control ar fi aplicat corecții și dl Ghinea ar fi denumit un astfel de proiect “mizerie” (așa cum a și făcut-o cu POSDRU în mai 2016 într-un interviu public). Ce se întâmplă acum la MFE în această privință face parte fix din categoria “mizerie” (repetăm, nu ne aparține acest calificativ, este apanajul dlui Ministru Cristian Ghinea să aplice etichete precum “mizerie”, “tocători de fonduri” șamd).

 

Vorbim de proiecte de peste un miliard de lei ce puteau fi contractate și demarate în 2016, care ar fi ajutat sute de mii de persoane cu diverse nevoi sociale, educaționale, de sănătate, ar fi introdus în circuitul economic sume mari de bani și cerere pentru servicii/produse și lucrări și ar fi dat de lucru la zeci de mii de experți, cu încasări pe măsură pentru bugetele publice, aflate sub presiune datorită deficitelor;

5) legat de acest ultim aspect, al etichetării și jignirii în bloc a implementatorilor și experților din proiecte: cunoaștem și recunoaștem cu toții că au fost multe probleme în exercițiul financiar precedent. Putem scrie însă tomuri întregi despre condițiile potrivnice din perioada 2008-2015, în care s-au implementat aceste proiecte, create de sistemul de gestiune și control. De exemplu la POSDRU au existat nu mai puțin de 115 instrucțiuni în 8 ani! La POSCCE proiecte aprobate și implementate după anumite condiții au fost declarate integral neeligibile ulterior. Lista problemelor false identificate de cei cu atribuții de control (OI, OIR-uri, AM, Autoritatea de Audit a Curții de Conturi) și a corecțiilor abuzive care au fost invalidate și demontate de instanțe este revelatoare: conform unui Memorandum asumat de Guvern în iulie 2016, în cadrul a peste 300 proiecte beneficiarii si-au recâștigat dreptul de a solicita spre rambursare peste 225 milioane lei. În instanțe mai sunt încă peste 2800 de procese și alte câteva sute vor demara curând ca urmare a corecțiilor abuzive operate în 2015 și 2016. Dacă din 300 de procese suma pierdută de Statul roman se ridică la 225 milioane lei (care încă mai pot fi ceruți de la Comisie), ne întrebăm la ce valori se vor ridica sumele din cele peste 3000 de procese care vor fi finalizate în viitor? Cine și cum răspunde pentru aceste abuzuri săvârșite asupra beneficiarilor, mulți dintre aceștia aduși în stare de insolvență sau faliment de astfel de decizii? Cunoaștem cu toții că au fost și proiecte care nu au fost gestionate corespunzător (cursuri fictive, grup țintă neimplicat cu adevărat în proiecte, cheltuieli fără finalitate etc.) însă considerăm că astfel de exemple nu pot fi generalizate la nivelul exercițiului financiar. În același timp sunt mii de proiecte și zeci de mii de experți onești, care au muncit de multe ori mult peste numărul de ore raportate pentru a face față birocrației imense și schimbărilor frecvente, în condițiile fixate de program și de MFE/AM/OIR-uri.

Nu considerăm normal să fie etichetați drept “tocători de fonduri” pentru că au implementat un program (POSDRU) în condițiile stabilite tot de cei care au gestionat sistemul, inclusiv de Comisia Europeană (da, POSDRU 2007-2013 așa a fost aprobat de Comisie în 2007) iar dacă impactul multor proiecte nu a fost cel scontat sau dezirabil după standardele și metricele de acum nu este vina experților. Cu alte cuvinte schimbarea repetată a regulilor jocului în timpul jocului a fost încă o provocare cu care au avut de a face beneficiarii în exercițiul precedent.

Chiar și în acest caz, MFE ar putea derula mai multe demersuri pentru valorificarea experiențelor pozitive și a rezultatelor acestor proiecte dar cu toate acestea preferă să nu o facă, fiind mai convenabil pentru actualul Ministru să judece și să pună etichete de tipul “mizerii” decât să și muncească pentru a valorifica experiențele și rezultatele din exercițiul financiar precedent;

6) un ultim aspect legat de “mizerii”- dacă la POSDRU au fost corecții de peste 400 milioane euro, pe care statul roman a fost nevoit să le plătească la Comisie, acestea au fost datorate unui sistem de gestiune și control cu multe deficiente, cu erori sistemice majore. Pentru oricine are răbdare să parcurgă rapoartele auditorilor Curții de Conturi devine clar că sursa corecțiilor aplicate de Comisia Europeană Programelor Operaționale au fost erorile sistemice și nu cele punctuale, la nivel de proiect.

De ce a fost vina principală a implementatorilor că sistemul de management și control nu a fost funcțional și au existat erori? Dacă dl Ghinea ar fi avut minima experiență și competență cerute pentru poziția pe care o ocupă ar fi cunoscut aceste aspecte. Nu cauționăm sub nicio formă implementatorii care au comis abuzuri, fraude, erori însă considerăm că în ceea ce privește anti-corupția și anti-frauda trebuie să primeze aspectul preventiv, mai degrabă decât cel punitiv. Iar acesta este dat de sistemul de gestiune și control al fondurilor, de proceduri clare, transparente, echitabile, stabile și predictibile.

 

 

 

7) ce se face uitat de acest Guvern și Ministru al MFE este dimensiunea uriașă a problemelor de la infrastructura energetică, de comunicare, de transport și de mediu. Se prezintă în mod demagogic ca o mare “victorie” fazarea unor proiecte de peste 3,5 miliarde euro – proiecte care au demarat în exercițiul financiar precedent și nu au putut fi finalizate la 31 decembrie 2015 dar care au fost acceptate de Comisia Europeană pentru a fi “fazate”; cu alte cuvinte, partea care a mai rămas de implementat până la finalizare să fie finanțată din noul exercițiu financiar. Ce se ascunde este faptul că, odată cu ne-absorbția celor 3,5 miliarde euro din exercițiul financiar precedent (bani care ar fi avut efect multiplicator în economie) și problemele grave cauzate de lipsa infrastructurii ce ar fi putut fi realizată cu aceste fonduri, alocarea unei sume echivalente de 3,5 miliarde euro din noul exercițiu financiar 2014-2020, la POIM și POC, rupe practic aceste fonduri de la proiecte noi ce ar fi putut fi realizate cu acești bani.

Prin urmare paguba pentru statul român, economie și populație este de fapt dublă: 7 miliarde de euro. Nu mai socotim și problemele generate de lipsa infrastructurii (vedem cum încep să ne ocolească investitori majori pentru că nu au condițiile necesare de a se dezvolta aici). Desigur, răspunderea pentru aceste daune aparține guvernelor de după 2007, nu actualului Guvern, dar corect ar fi ca opinia publică să cunoască aceste aspecte și să fie prezentate în mod onest, nu să își asume cineva în mod artificial false realizări;

8) la PODCA 2007-2013, program cofinanțat din Fondul Social European și cu un grad de absorbție de aproape 100 % s-au finanțat sute de proiecte “strategice” din ministere, agenții, autorități publice locale, în care s-au realizat tot atâtea sute de platforme IT și baze de date, proceduri, metodologii, strategii etc.

Ați simțit cumva o îmbunătățire majoră a actului administrativ între 2007 și 2015 ca urmare a acestor investiții de sute de milioane de euro? Exact…la fel spunem și noi.

Ne întrebăm în acest context care a fost utilitatea și finalitatea acestor cheltuieli din PODCA și de ce se deturnează toată atenția spre POSDRU? Care mai e stadiul dezvoltării şi operaţionalizării strategiei pentru funcţia publică, pentru ca CE nu mai permite proiecte pe POCA de cursuri pentru functionari publici, pana nu stabilim care sunt directiile strategice.

Să ne amintim din POR şi PNDR, de exemplu, de multele drumuri comunale și județene care se distrug imediat după recepționare sau la prima ploaie, de terenuri de sport inutile, de grădinițe şi creșe goale (în condițiile în care în alte zone lipsesc, deși ar fi necesare), de sisteme de canalizare și epurare nefuncționale, de sisteme de alimentare cu apă cu multe deficiențe și lipsuri? Orice persoană cunoaște astfel de exemple din satul/comuna/orașul în care locuiește. Aici este despre impact. Asteptam studiile de impact. Si monitorizari responsabile.

9) în cadrul POCU 2014-2020 (Programul Operațional Capital Uman), pentru care MFE este desemnat ca Autoritate de Management, Axele Prioritare 1 și 2 – adresate tinerilor NEETs (Not in Education, Employment and Training), care au o alocare de aprox. 520 milioane euro (din FSE și Fondul European pentru Tineret, prevăd măsuri pentru ocupare, consiliere, informare, orientare, plasare pe piața muncii, stimularea angajatorilor, prime de mobilitate, formare profesională, evaluarea și certificarea competențelor dobândite în context nonformal, activități pentru identificarea tinerilor NEETs inactivi și înregistrarea lor, campanii de informare, sprijin financiar pentru înființare de întreprinderi, consiliere și formare în domeniul antreprenorialului, mentorat/tutorat pentru creșterea afacerii.

Ghidurile pentru proiectele din aceste axe au fost publicate în ”draft” în toamna lui 2015, în consultare publică, ulterior  retrase și finalizate intern, în cadrul MFE/AMPOCU și OIR-urilor până în aprilie 2016. Cu toate că se preconiza lansarea apelurilor în mai-iunie 2016, se fac 4 luni de când actualul ministru le ține “în sertar”. Pretextul/motivul este acela că în cadrul POCU grupul țintă este definit drept „tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare”... (http://www.fonduri-ue.ro/…/programe/CU/POCU-2014/POCU.pdf) . Dacă e să ne uităm în ghidurile spre consultare…”Pentru a fi eligibil în cadrul proiectului, grupul țintă trebuie să fi beneficiat anterior de card profesional (care include profilul individual) și de măsuri informare, furnizate de AJOFM/AMOFM.” (cardul făcut prin două proiecte – http://www.card-profesional.ro/ ). Cu alte cuvinte, nu se pot lansa apelurile pentru că, da, ați ghicit, ANOFM nu are implementat și funcțional acest sistem – al Cardului Profesional şi, de asemenea nu are Baza de date (BD) cu acești tineri înregistrați, funcțională şi populată cu date. Altfel spus, nu se lansează apelurile pentru că definițiile din POCU și ghiduri ar fi imposibil de satisfăcut pentru acești tineri în acest context. Noi am fost contactați de numeroși potențiali angajatori, investitori, agenții de recrutare etc. care ne arată că există o nevoie acută de persoane calificate, în special în ocupații tehnice și care au aflat că există fonduri europene pentru calificarea tinerilor. Când le-am explicat de aceste impedimente, legate de definirea grupului țintă, ne-au spus că pentru ei nu recrutarea e o problemă, că nu au nevoie de asistența ANOFM/AJOFM, ci de fonduri europene pentru a califica acești tineri.

Astfel, piața de recrutori şi potenţiali angajatori ne transmite că e o falsă problema lipsa Bazei de date a ANOFM la acest moment, urgența majoră o constituie alocarea acestor fonduri prin proiecte având ca beneficiari întreprinderile care să angajeze zeci de mii de tineri calificați anterior în acestea.

Considerăm că o abordare proactivă și inteligentă a MFE în acest context ar fi să demareze apelurile competitive (modificând algoritmul de derulare a proceselor – obligând de exemplu promotorii de proiecte să înscrie acești tineri în BD a ANOFM ulterior recrutării și nu să îi preia din BD AJOFM) în paralel cu proiectul sistemic necompetitiv prin care ANOFM să construiască această Baza de date, să emită Cardurile Profesionale, să o populeze inițial cu tinerii furnizați de către beneficiarii de proiecte și în același timp și cu cei care nu sunt cuprinși în proiecte. O abordare dinamică implică discuții tehnice cu Comisia Europeană pentru un acord preliminar și adoptarea unei decizii în Comitetul de Monitorizare POCU. Urgența este cu atât mai mare cu cât o parte consistentă din alocarea de peste 520 milioane euro provine din Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (Youth Employment Initiative -YEI), adoptată de Consiliul European în februarie 2013 care și-a propus să devanseze cheltuirea fondurilor alocate în 2014 și 2015 (sursa – site-ul Consiliului, la adresa: http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/youth-employment/youth-employment-initiative/ ) .

România a reușit trista “performanță” de a nu cheltui niciun euro din aceste fonduri în 2014 și 2015 iar cu “ajutorul” abordărilor Guvernului tehnocrat și Ministrului MFE nu vor demara proiectele nici în 2016;

10) pe Axa Prioritară nr. 6 a POCU – unde se finanțează măsuri pentru educație, deși au fost pregătite ghiduri specifice pentru mai multe operațiuni, acestea nu au fost publicate nici măcar în consultare. Astfel, ghiduri care sunt gata de mai mult de 4 luni sunt ignorate, timp în care s-au publicat alte două ghiduri în draft, care însă nu au fost elaborate de personalul OI și MENCS.

Pentru aceste ghiduri (tip “școală pentru toți”, “profesori motivați”) s-au primit atât de multe observații și comentarii de la instituțiile de resort și de la potențialii beneficiari încât termenul de lansare a apelului – 1 august 2016, nu a mai putut fi respectat, acestea fiind retrase pentru a fi refăcute conform cu regulile POCU și specificul domeniului educației.

În acest caz, s-a dovedit încă odată că bunele intenții nu pot suplini deficitul de experiență și competență al noii echipe din conducerea MFE, în ceea ce privește fondurile europene. Ne întrebăm cui servește să NU se lanseze urgent apelurile pentru proiectele din educație pe ghidurile deja lucrate de cei din sistem? De ce spuneti, dle Cioloş, că printre ghidurile aferente apelurilor in valoare de „peste 13 miliarde euro” s-ar afla şi cel „pentru abandonul şcolar”, când acesta nu este nici măcar re-publicat şi nu avem nici un termen pentru lansarea apelului aferent? Ori sunteţi prost informat ori dezinformaţi demagogic?!

11) MFE a realizat după câteva luni că abordarea în realizarea ghidurilor propuse în consultare este greșită și a modificat-o, înființând Grupuri Tehnice de Lucru pentru ghiduri – grupuri constituite din reprezentanți ai instituțiilor din domeniu, ai potențialilor beneficiari etc. Astfel, abordarea participativă și transparentă s-a impus ca necesară până la urmă, dar s-au pierdut câteva luni până s-a înțeles acest aspect.

Din nou, lipsa de experiență din exercițiul financiar precedent a arătat limitele managementului actual al MFE. Consecința: ghiduri și apeluri care ar fi putut fi lansate în mai – iunie, odată cu operaționalizarea modulului de scriere proiecte din MySMIS2014, cu proiecte evaluate și contractate în septembrie, care ar fi cuprins integral anul școlar 2016-2017 sunt acum “împinse” spre (cel mai devreme) semestrul doi al anului școlar 2016-2017.

Ne întrebăm cum se va derula de exemplu integrarea copiilor în programele tip „Scoală după scoală” sau „A doua șansa” la jumătatea anului școlar, în loc să se fi realizat la începutul anului școlar. Crede oare dl Ministru Ghinea sau cineva din Echipa dânsului sau de la Cancelaria PM că acei zeci de mii de copii aflați în risc de abandon școlar vor “afla” că se vor lansa de abia în toamnă apeluri pentru a se finanța proiecte pentru ei și vor găsi (de unde?) resurse să continue școala până în semestrul 2 al anului școlar 2016-2017? Care mai este logica unei intervenții la jumătatea anului școlar?

12) o altă ratare a MFE în educație:  lansarea apelului pentru proiecte de burse doctorale. Cu toții știm de problemele din sistemul școlilor doctorale, cu toate acestea, bursele din programul precedent, POSDRU, pentru doctoranzi și postdoctoranzi au condus la îmbunătățirea situației doctoranzilor, creșterea atractivității studiilor și cercetărilor de nivel doctoral şi postdoctoral pentru tinerii cercetători serioși și performanți. Întârzierea procesului de evaluare a școlilor doctorale nu justifică amânarea apelului cu un an (practic, chiar dacă s-ar lansa apelul “mâine” –doctoranzii din anul universitar 2016-2017 nu ar mai putea fi cuprinși în aceste proiecte), prin urmare vom avea încă o generație de doctoranzi “sacrificată” datorită întârzierilor în pregătirea și lansarea ghidului și apelului la proiecte pentru burse doctorale și postdoctorale;

13) Romania Creativă – ghid lansat în consultare în toamna anului 2015, nu se mai știe nimic despre acesta. Mii de noi afaceri din domeniul creativ care ar fi putut fi finanțate începând cu 2016 vor trebui să aștepte…2017, 2018…;

 

 

14) deşi MFE a publicat și un ghid pentru prevenirea segregării în dezvoltarea și implementarea proiectelor POCU, răspunsul (oficial) al Helpdesk-ului MFE legat de accesul la serviciile dezvoltate prin proiecte este categoric și anulează de-segregarea. Cităm “Pentru evitarea segregării, accesul la serviciile înființate, în cadrul proiectului poate fi permis și altor persoane din comunitatea marginalizată care nu fac parte din grupul țintă, dar vor fi eligibile doar cheltuielile aferente serviciilor de care beneficiază grupul țintă”. Cu alte cuvinte, daca mergem pe un exemplu ipotetic al unei comunități marginalizate de 2000 persoane, din care putem include în proiect maxim 1000, în cazul în care prin proiect se dezvoltă un serviciu social, medical, educațional, de acesta pot beneficia strict doar cei 1000 din grupul țintă, cu cheltuiala aferentă eligibilă, deci decontată.

Dacă însă pentru a accesa aceste servicii se permite și accesul diferenței de 1000 persoane din comunitatea respectivă care nu sunt incluse în proiect, aceste cheltuieli sunt neeligibile. Deci beneficiarul/partenerul va evita să le realizeze.

Să ne imaginăm scenariul în care dintr-o clasă de 20 copii, 15 copii sunt din grupul țintă și vor beneficia de ex. de o masă caldă/zi, dar ceilalți 5, la fel de marginalizați, care nu intră în grupul țintă, nu vor beneficia. Exemplul se poate replica la toate categoriile de grup țintă (persoane cu dizabilități, vârstnici, femei etc.). Vă puteți imagina cu ușurință că pretinsa “animare” a comunităților, declarată drept obiectiv de MFE se va transforma în frustrări și animozități la nivel personal punând multă presiune pe beneficiari și parteneri.

Cu alte cuvinte, MFE, prin acest răspuns, creează segregarea primară, între membrii aceleiași comunități, unii beneficiind de implicarea în proiect, alții nu. De altfel și la POSDRU 2007-2013 au existat probleme similare, ce au fost rezolvate de abia spre final, în 2014, când s-a admis existența calității de “participant” la operațiuni, care însă nu sunt “grup țintă” și au fost introduse drept eligibile cheltuielile cu aceștia. Constatăm că lipsa de experiență precedentă “lovește” din nou și conduce, de asemenea în noul exercițiu financiar, în POCU 2014-2020 la replicarea aceluiași ciclu de probleme, „descoperirea soluției minune” probabil va surveni de abia prin 2020 și tot așa…

15) constatăm tendința guvernanților de a crede că prin fondurile europene – în special POCU, se pot replica proiecte de succes derulate de ONG-uri din resurse proprii -donații și sponsorizări. Astfel de proiecte sunt menționate în Planul anti-sărăcie, lansat de Guvern la începutul acestui an. Suntem de acord că aceste proiecte au avut succes în raport cu scopurile pe care și le-au propus însă atragem atenția că acestea s-au derulat în condițiile în care implementatorii lor au avut libertate deplină în ceea ce privește modul de cheltuire a fondurilor obținute prin fundraising pentru a obține rezultatele promise finanțatorilor, fiind considerate fonduri private, supuse cel mult controlului intern și codurilor de etică ale organizațiilor finanțatoare. În schimb, la POCU, co-finanțat de Fondul Social European, se aplică atât legislația europeană cât și cea națională, pentru fonduri publice. Astfel, proiectelor din POCU li se aplică un set “generos” de zeci de restricții și limite, cerințe privind contabilitatea separată, auditarea cheltuielilor, justificarea inclusiv a modului de cheltuire a fondurilor, nu doar obținerea rezultatelor scontate.

Ca de exemplu una e sa obții 100.000 euro fonduri private pentru a construi și mobila 10 case pentru sinistrați și alta e să obții o finanțare de 100.000 euro din POCU în care să ai voie maxim 10 % cheltuieli FEDR (de construcții) și maxim reabilitări și extinderi de locuințe, nu construcții noi.

A crede că proiectele de succes derulate de societatea civilă din fonduri private pot fi replicate prin POCU la aceleași costuri e ca și cum Statul roman ar putea crede că poate să înființeze companii publice gestionate precum cele private. Experiența și realitatea ne arată că situația este departe de a fi așa, companiile publice sunt totuși (cel puțin în teorie) supuse unui control al cheltuirii fondurilor publice mult mai strict conform legislației. Ne întrebăm oare de ce nu se apucă Guvernul României să replice afacerile de succes din mediul privat, în mediul public, dacă tot consideră optimă o astfel de abordare?

16) aplicarea unui procent de max. 15 % cheltuieli indirecte din “resursa umană”, în loc de max. 25 % din cheltuieli directe și/sau redefinirea categoriilor de cheltuieli indirecte – deși regulamentele europene permit limitele mult mai rezonabile de alocare a cheltuielilor indirecte din proiecte, urmând modelul Poloniei. Cu toate acestea MFE refuză să înțeleagă că aplicarea procentului de 15 % din “resursa umana” pentru cheltuieli indirecte, în care a mai și inclus Echipa de management (cu excepția Managerului de proiect – lăsat la “cheltuieli directe”) va conduce la situația plății derizorii a experților implicați în managementul proiectului (financiar, achiziții, juridic, asistent manager) – consecința fiind demotivarea acestora și astfel un management deficitar ce se va repercuta asupra implementării activităților proiectului la nivelul grupului țintă.

Într-un material foarte bine elaborat și argumentat, colegii de la Structural Consulting și Vapro au analizat comparativ situația din mai multe state membre UE în această privință și argumentat de ce MFE ar trebui să urmeze alte abordări. Materialul a fost transmis în atenția MFE de o lună, fără o reacție publică până la acest moment. Problema a fost ridicată și explicată de asemenea la intâlnirea directă între experți și conducerea MFE, încă din mai 2016, la fel, fie nu s-a înțeles gravitatea problemei, fie nu se dorește să se simplifice cu adevărat implementarea proiectelor;

17) dl Ghinea a răspuns criticilor din spațiul public legate de gradul “zero” de absorbție înregistrat de România în prezent din noul exercițiu financiar, prin a arăta un document în care apare o sumă de 57 milioane euro primită la PNDR (care nici măcar nu e gestionat de MFE) și un procent real de absorbție de 0,18 %. Ne mai transmite un tabel comparativ cu procentele curente de absorbție la nivelul UE, din care reiese că România nu stă atât de rău cum se susține, dar dacă ne uităm în acel tabel și la valorile absolute observăm că sunt state chiar din Estul Europei care ne-au depășit cu mult ca valori. Dacă ne raportăm la Polonia, de ex., observăm că la o alocare mult mai mare decât a României, atât valoarea sumelor atrase cât și procentul curent de absorbție este mai mare. Sperăm că dorim să ne luăm ca model statele performante în acest domeniu, așa cum a fost și este Polonia, și nu “repetenții” absorbției, nu?

Ne mai promite dânsul o absorbție de aprox. 137 milioane euro din POAT, POCA și POAD până la final de 2016. Ne permitem să ii atragem atenția că aceste Programe Operaționale au un impact minim asupra economiei, fiind vorba în principal de decontarea salariilor (decente) ale angajaților MFE (la POAT),  de proiecte pentru strategii și alte documente (POCA) precum şi de ajutorul alimentar derizoriu acordat persoanelor nevoiașe (la POAD), ajutor pe care până și dânsul îl considera public și oficial neadecvat, promițând revizuirea POAD pentru un impact mult mai mare la nivelul categoriilor defavorizate.

 

 

18) de asemenea, dânsul anunţă în comunicatele de răspuns valorile de 3,5 miliarde euro (mai nou 3,2 miliarde euro- în 21 august) pentru exercițiul financiar precedent, care ar fi atrase de actualul Guvern. Această valoare este posibilă pentru că la nivelul beneficiarilor publici și privați s-au realizat aceste plăți în proiecte, de peste 3 miliarde euro până la 31 decembrie 2015, meritul revenind în primul și în primul rând celor care au derulat proiectele, în condiții adverse, mulți suportând corecții aberante și abuzuri din partea organismelor de control, ce încep să fie invalidate masiv de instanțe. În acest context este o totală lipsă de bun-simt ca dl Ministru Ghinea să își asume public meritul exclusiv pentru această absorbție simultan cu jignirea și etichetarea în bloc a implementatorilor. Mai mult, exercițiul de imagine pe care îl face, vehiculând această sumă în comunicate ce privesc absorbția din noul exercițiu financiar este pueril și reprezintă o deturnare a atenției de la subiectul discuției – tactică ce ține la publicul mai puțin informat.

Cinstit ar fi, dacă tot se laudă cu această valoare, să recunoască meritele celor care au derulat proiectele, chiar și realizările Guvernului precedent în acest sens, nu doar să tot acuze constant deficientele acestuia (desigur, și acestea reale);

19) pentru că tot vorbim de “meritele” Guvernărilor precedente arătând mai sus că lista și valoarea proiectelor fazate este impresionantă, tot dl Ghinea anunță că a lansat apeluri pentru proiecte de peste 12 miliarde euro (acum, ar fi peste 13 miliarde euro). Ce omite să explice este că cea mai mare parte a apelurilor – cel puțin cele pentru proiecte majore, se adresează proiectelor “fazate”- adică cele care nu au putut fi finalizate la 31 decembrie 2015 și vor fi finanțate din noul exercițiu financiar.

Cu alte cuvinte, deficiențele precedentului Guvern și managementul lacunar al zecilor de proiecte majore de infrastructură (transport, energie, comunicații, mediu) a devenit “oportunitate” pentru noul Guvern și în special pentru Ministrul MFE să se laude de peste 2 luni cu apeluri de miliarde pentru proiecte deja existente al căror efort de fazare este mult mai mic decât cel de elaborare și aprobare inițială la Comisia Europeană.  De astfel, în MySMIS2014 timp de peste 2 luni la POIM au fost doar 4 apeluri deschise pentru proiecte, din care două pentru proiecte majore fazate (pentru infrastructura de apă uzată și canal și managementul integrat al deșeurilor) și alte două pentru proiecte mai mici (managementul biodiversității și proiecte de pregătire a scrierii de noi proiecte). Îl invităm pe dl Ghinea să ne arate lista noilor proiecte majore din infrastructura de energie, mediu, transport, comunicații pe care le-au pregătit dânsul și structurile din MFE sub Guvernul tehnocrat (deci de 9 luni).

20) declarațiile politicianiste legate de acuzațiile de nereguli și fraude din proiectele din fonduri europene din ultimii ani au creat în mentalul colectiv imaginea unui domeniu în care furtul este regula și nu excepția. Atragem atenția că aceste fonduri sunt supuse unui dublu control – atât la nivel național cât și european, unui set de reguli extrem de stufos, tocmai pentru a se asigura că aceste fonduri nu sunt deturnate de la scopul pentru care sunt alocate. Tocmai de aceea, parțial și din excesul de zel al entităților cu rol de control și verificare/gestiune, în spațiul public apar mult mai multe sesizări de nereguli, fraude și alte fapte de corupție legate de fonduri europene decât din fondurile naționale publice, controlate mult mai puțin.

Cu alte cuvinte, exigența în administrarea și controlul acestor fonduri conduce la o rată mult mai mare de sesizare a neregulilor și fraudelor, deși realitatea este că acestea sunt mult mai numeroase și masive în domeniul fondurilor publice naționale, din bugetul de stat, al asigurărilor sociale și cele locale.

Pentru un număr de proiecte aduse astfel în atenția opiniei publice s-a generalizat în declarații iresponsabile la toate proiectele din domeniu, dl Ghinea atingând apogeul cu etichetele aplicate recent drept “mizerii’ și “tocătorii de fonduri”. Respingem vehement practicile la care au aderat unele organizații (o parte dintre ele cu legături în politic) în ceea ce privește implementarea unor proiecte cu nereguli și fraude şi transmitem că pentru fiecare astfel de proiect, putem găsi cu ușurință zeci de alte proiecte în care beneficiarii, partenerii și experții au fost de buna-credință și și-au îndeplinit obligațiile în mod legal și profesionist. De asemenea, actuala conducere a MFE se plânge de lipsa impactului finanțărilor europene din exercițiul financiar precedent.

Ceea ce uită să arate dl Ministru Ghinea (probabil datorită lipsei de experiență și competență) este că aproape toți cei care au derulat proiectele din diversele programe operaționale le-au derulat în condițiile impuse de acestea, având asumate rezultate și indicatori, stabiliți în cadrul apelurilor, pe care și le-au atins; iar Programele Operaționale și regulile lor inițiale au fost aprobate şi de către Comisia Europeană în 2007. Dacă acum sunt alte standarde și așteptări decât acum 9 ani nu înseamnă că la vremea respectivă și în contextul în care au fost elaborate aceste Programe Operaționale nu au fost utile pentru societatea și economia României. Deficiențele în controlul real, pe teren, al proiectelor și impactul acestora nu pot fi imputate doar beneficiarilor ci și Statului român. Știe oare dl Ghinea că au fost multe proiecte de tip “pilot” care au derulat activități complet noi pentru România și evident au tras și concluzii pozitive dar au avut și o rata de eșec specifică (altfel nu ar mai fi fost “pilot”)? De ce nu valorifică MFE concluziile pozitive din aceste proiecte? În plus, pentru a închide subiectul neregulilor și fraudelor, rugăm pe toți cei care au răbdarea necesară să parcurgă situațiile OLAF/DLAF și deciziile finale (“res judicata”) ale instanțelor referitoare la proiectele din România în comparație cu cele din restul Statelor Membre.

Ar putea avea “surpriza” să constate că atât procentual cât și valoric România nu iese din media UE! Cu alte cuvinte, declarațiile și generalizările iresponsabile au creat imaginea și așteptarea că toți promotorii de proiecte sunt hoți și se acționează concertat în acest sens, aducând în plus zeci de constrângeri și reguli, ce nu fac decât să îngreuneze accesul la aceste fonduri și să reducă absorbția.

O mare parte din aceste aspecte și probleme au fost sesizate punctual atât direct către MFE, dlui Ministru Ghinea și colegilor din conducerea MFE, prin e-mail, printr-o alta Scrisoare deschisă (drept protest fată de etichetările dânsului), pe profilele personale de pe Facebook, precum și la nivelul societății civile, Parlamentului și Comisiei Europene. Nu ne propunem să politizăm acest demers, nu cauționăm guvernările precedente de responsabilitatea pe care o au în întârzierile semnalate, însă constatăm că și acest Guvern și Echipa Ministrului MFE actual dovedesc deficiențe în a demara noul exercițiu financiar, în pofida declarațiilor demagogice, nesusținute de realitatea din “piață” și din economie.

Am dori de asemenea ca dl Ministru MFE și Guvernul actual să înțeleagă faptul că fondurile europene nu ar trebui să fie subiect de lupte și declarații politicianiste, demagogice iar la diversele luări de poziție și acuzații să se răspundă realist și sincer. Apreciem mai mult să vedem tehnocrații lucrând și făcând mai puțină politică decât să vedem că de câteva luni are loc un război politic, răpind energii și timp, valoroase și necesare pentru a demara multele apeluri restante pentru proiecte NOI.

Pentru a nu fi acuzați că știm doar să criticăm și să comentăm negativ, ignorând eforturile dlui Ghinea și ale echipei de la conducerea MFE, prezentăm mai jos o lista de propuneri care să vină în sprijinul Guvernului și MFE în rezolvarea măcar a unei părți din problemele semnalate mai sus. Ne vom axa în special pe POCU (pentru că reprezentăm opinia membrilor de pe grupul Facebook “POSDRU / POCU”) dar și corelat, cu celelalte programe operaționale (POIM, POC, POCA, POAT etc):

  1. Publicarea unui calendar de apeluri la toate programele respectat ferm, sub sancțiunea demiterii conducerilor ministerelor și AM responsabile

Nu este posibil ca după un exercițiu financiar complet (2007-2013), finalizat în 2015, să nu existe în cadrul MFE și Guvernului competența de a elabora și susține un calendar de apeluri pe toate programele operaționale. Guvernul tehnocrat a adus în structurile sale persoane care au lucrat/lucrează la Comisia Europeană sau alte agenții ale UE și ne-am fi așteptat să fi venit și cu ceva cunoștințe, competențe și deprinderi de acolo. Astfel, pe modelul Comisiei Europene și agențiilor UE, să se publice calendare cu programări de lansări de apeluri cu program multianual, pe câte 2 ani (măcar). Astfel, potențialii beneficiari își vor putea doza eforturile și proiecta strategii de dezvoltare locală, organizațională etc. pe termen mediu, având în vedere și termenele pentru transmiterea proiectelor, anunțate în calendar.

 

  1. Finalizarea urgentă a documentelor oficiale pentru condiționalitățile ex-ante restante

Ne referim aici la Strategia pentru persoanele cu dizabilități, așa cum am arătat mai sus în ‘draft’ / consultare’ de peste 2 ani, dar și la restul documentelor programatice.

  1. Transmiterea spre aprobare urgentă și operaționalizarea MPGT
  • Ultimele știri despre acest document strategic de importanță vitală pentru finanțarea infrastructurii din fondurile europene din noul exercițiu financiar, datează din mai 2016, când se anunța că MPGT va fi aprobat de Guvern în iunie și trimis Parlamentului. A trecut și luna iunie 2016 și nu se mai aude nimic de MPGT.
  • Ne întrebăm cum oare se poate susține de către dl Ministru Ghinea că ar fi deschis apeluri de miliarde de euro pentru infrastructura în condițiile în care MPGT nu este oficial aprobat (cel putin Guvernul nu a anunţat public acest fapt). În ce condiții și care mai este baza legală pentru proiectele majore noi din domeniul transporturilor, câtă vreme prima și cea mai puternică condiționalitate ex-ante nu este încă îndeplinită de România? Pentru proiectele POCU, lipsa unei infrastructuri de transport adecvate reprezintă o piedică formidabilă în atingerea unor ținte specifice de ocupare (cel puțin), costuri mult mai mari de deplasare, întârzieri in derularea unor activități specifice ce implică deplasări.

 

  1. Înființarea de Grupuri Tehnice de Lucru (GTL) pentru toate ghidurile draft și urgent constituite pentru toate operațiunile

Apreciem pozitiv decizia MFE de a înființa Grupuri Tehnice de Lucru, constituite din reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor cu experiență în fondurile europene, pentru a redacta ghiduri specifice pentru apeluri de proiecte, ghiduri care să fie de o calitate superioară schițelor publicate în consultare în luna iulie.

Ar fi fost de dorit ca această abordare partenerială să fi demarat chiar mai devreme, probabil s-ar fi ajuns ca la acest moment “conducta” de proiecte să fie populată cu mii de propuneri de proiecte pentru evaluare și contractare. Solicităm extinderea acestui concept și înființarea de GTL pentru toate operațiunile din POCU, POC, POCA, POAT, având în vedere că la unele din acestea, chiar dacă se vor lansa apeluri în 2017, pregătirea este mult mai complexă și de durată (de ex. Instrumentele structurale financiare);

Coroborat cu această propunere și cea de la pct. A) legat de calendarul multianual de lansări, Guvernul și MFE ar trebui să facă efortul de a finaliza, aproba și publica ghidurile pentru aproape toate operațiunile (acolo unde este posibil) chiar daca este vorba de apeluri preconizate a fi lansate în 2017 sau 2018. Trimitem în acest sens tot la modul de lucru al Comisiei Europene, unde pe Orizont 2020 sunt ghiduri publice (și finale) în avans cu aproape 2 ani, tocmai pentru ca potențialii beneficiari și parteneri să se poată concentra în timp util pe pregătirea de proiecte de calitate;

  1. Lansarea urgenta a apelurilor pentru tinerii NEETs

Așa cum arătam mai sus, MFE, împreuna cu Comisia Europeană și Comitetul de Monitorizare al POCU trebuie și pot găsi soluții pentru a demara apelurile pentru aceste proiecte, chiar în condițiile restricțiilor impuse de POCU (a cărui revizuire oficială ar dura cel puțin 6 luni), pentru a nu mai aștepta după realizarea și popularea Bazelor de date ale ANOFM și AJOFM cu tinerii NEETs.  O propunere ar fi să se lanseze apeluri de proiecte prin care, ca o activitate preliminară, bugetată totuși în proiecte drept eligibilă, beneficiarii și partenerii să identifice “pe piață” tineri NEETs, să îi aducă întâi la ANOFM/AJOFM-uri pentru a fi înregistrați în Bazele de date și a li se emite Cardul Profesional, eventual să li se realizeze și activitatea de orientare și consiliere profesională iar pentru cei care pot rămâne în proiect să se continue activitățile specifice. Sau activitatea de orientare și consiliere profesională să fie permisă ca eligibilă și partenerilor din proiecte. Asta implică pentru promotorii de proiecte o potențială pierdere a unei părți din cei recrutați pentru că este clar că nu toți cei identificați pot fi și îndrumați spre cursurile și locurile de muncă puse la dispoziție prin proiect. Însă, în comparație cu daunele provocate de întârzierea lansării apelurilor până se vor popula Bazele de date de către AJOFM-uri și ANOFM -operațiune care poate să dureze ani – ar fi de preferat să își asume acest risc, cu condiția ca acele costuri de identificare a lor să fie eligibile  (așa cum sunt, de altfel, pentru AJOFM-uri și ANOFM).

În paralel, ANOFM să deruleze proiectul sistemic necompetitiv pentru care are alocarea de 50 milioane euro din POCU, pentru a identifica, înregistra și realiza activitățile de consiliere profesională pentru restul de tineri NEETs – operațiune care ar dura minim 2 ani. Pentru acești tineri, în 2019 să se lanseze o a doua rundă de apeluri de proiecte pentru a fi integrați pe piața muncii sau ocupați prin antreprenoriat. Astfel, acum ar putea fi lansate acum, in 2016, apeluri de proiecte pentru aproximativ 300 milioane euro (care oricum nu se vor cheltui 100 %) iar în 2019-2020 alte apeluri pentru alt ciclu de proiecte cu restul sumei necheltuite din cadrul AP1 și AP2 POCU.

  1. Lansarea urgentă a apelurilor pentru ghidurile elaborate de OI și OIR, inclusiv a celor pentru burse doctorale

Nu știm în ce măsură un apel pentru burse doctorale lansat în septembrie 2016 s-ar mai putea plia pe calendarul anului universitar 2016-2017 – sunt mari șanse ca acest an universitar să fie deja ratat pentru aceste proiecte. Dacă se identifică împreună cu MENCS un mecanism legal și fezabil prin care proiectele ar putea demara din acest an universitar, solicităm demararea urgentă a apelului pentru bursele doctorale și postdoctorale.

De asemenea, solicităm publicarea ghidurilor elaborate de cei din OI/OIR/AMPOCU sub mandatul dnei Aura Răducu, pentru consultări și observații (cele care nu au trecut prin această etapă) și lansarea urgentă a apelurilor pentru acele ghiduri finalizate.

  1. Finalizarea și lansarea ghidurilor “draft” și respectarea fermă a termenelor pentru consultări, primirea de observații, comentarii și lansarea apelurilor.

Astfel, episoadele jenante din această vară, cu ghiduri anunțate inclusiv de Primul Ministru cu ”surle și trâmbițe”, dar a căror lansare de apeluri corespondente să fie amânată ulterior pe termen nedefinit, din cauză că ghidurile “schiță” au fost elaborate fără a avea cunoștințe legale temeinice din domeniul vizat, ar trebui să fie de domeniul trecutului și să nu mai existe astfel de “bâlbe” care nu fac deloc cinste conceptului de “tehnocrat” (=specialist).

  1. Demararea programului Romania Creativă – „draft” de peste un an!

În 20 octombrie 2015 s-a publicat în draft/schiță primul ghid POCU pentru România Creativă – demararea unor proiecte care să finanțeze start-up-uri din domenii “creative” (culturale, mass-media, arhitectură, etc.). Au trecut 10 luni și după 9 luni de guvernare tehnocrată acest apel încă nu este lansat. Așteptăm din partea Guvernului explicații pentru care acest apel nu a mai fost lansat, cel puțin din mai 2016, de când modulul de scriere proiecte din MySMIS2014 a devenit operațional.

  1. Sprijinirea activă a economiei sociale (“marca socială”)

Elaborarea și demararea unui proiect din AP7 POCU – de Asistență tehnică prin care “marca socială”, concept introdus de Legea Economiei Sociale – ale cărei norme au fost publicate în august 2016 să fie valorizată la nivelul consumatorilor persoane fizice.

Astfel, consumatorii ar trebui educați prin informare publică despre semnificația “mărcii sociale”, care să fie asociată unei identități vizuale proprii (logo) aplicat pe etichetele produselor. Astfel, pentru structurile de economie socială înființate prin POSDRU dar și pentru cele înființate de organizații din alte resurse, “marca socială” ar putea deveni un activ necorporal valorificabil, dacă publicul ar ști că aceste tipuri de produse și servicii sunt destinate unor structuri ce sprijină grupurile vulnerabile.

În plus, retailer-ii ar putea fi îndrumați spre aceste structuri care pot asigura cantități de produse la un nivel mult mai bun decât persoanele fizice, multe dintre acestea având dotări și/sau rețea de furnizori deja funcționale de mult timp.

  1. Sprijinirea activă a sustenabilității SES – registru public, web-based și responsive design (pentru mobil, tablete, etc.) de servicii/produse/lucrări, oferte SES/IS (SES=Structuri de Economie Socială/IS=Inteprinderi Sociale)

MFE ar trebui să elaboreze și demareze un proiect pentru a realiza o bază de date cu Întreprinderile sociale / Structurile de economie socială înființate din POSDRU dar și din alte surse, registru web-based, care să fie public, inclusiv prin aplicație mobilă, prin care să prezinte într-un mod facil, prietenos, atât activitatea SES/IS cât și ofertele acestora de produse/servicii/lucrări.

Astfel, am avea un magazin online și portal tip agregator de oferte din domeniul economiei sociale, care să fie accesibil organizațiilor din mediul privat și public dar și consumatorilor persoane fizice, pentru achiziții preferențiale din aceste surse. MFE poate, pe de o parte solicita celor finanțate din POSDRU / SEE și alte fonduri europene să transmită spre integrare și publicare în Baza de date informațiile necesare despre activitatea SES / IS și despre ofertele de servicii/produse/lucrări în mod structurat, cu un PDF dinamic, iar celelalte SES / IS din piață vor fi invitate să adere voluntar la această inițiativă. Aceasta va asigura pe de o parte transparența în activitatea SES / IS dar și sprijinirea activă, la nivel instituțional și național a economiei sociale.

Acest proiect este finanţabil din POAT Axa 2, OS 2.2 – Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi, sau  POAT Axa 1, OS 1.2 – Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE.

  1. Realizarea unei BD cu beneficiarii de cursuri finanțate din POSDRU și alte fonduri pentru a se evita duplicarea GT

Beneficiarilor li se solicită și impune să se asigure că nu includ în Grupurile Țintă pentru activitățile pe care le vor derula din fondurile europene din noul exercițiu financiar, acele persoane care au mai urmat activități similare finanțate din exercițiul financiar precedent, pentru a se evita dubla finanțare. Atragem atenția MFE că Beneficiarii nu au acces la diversele baze de date ale MFE (ActionWeb) și ale altor proiecte (de astfel acestea nici nu pot fi publice, fiind protejate de Legea 677/2001 – a protecției datelor cu caracter personal).

Singura cale prin care Beneficiarii se pot asigura de îndeplinirea acestei condiții este să oblige persoanele selectate să semneze declarații pe proprie răspundere prin care acestea să își asume că nu au mai urmat cursuri/activități similare din alte proiecte. Acesta nu este un filtru suficient și eficient, MFE ar trebui să valorifice bazele de date cu persoanele raportate de cei din POSDRU în ActionWeb și să solicite și de la beneficiarii altor fonduri europene (de ex SEE) informații similare, pe care să le integreze apoi întro Bază de date unificată. Aceasta ar trebui să fie integrată cu MySMIS2014 și să fie pus la dispoziția beneficiarilor de proiecte, în faza de implementare, un modul în MySMIS2014 prin care aceștia să poată interoga, pe bază de CNP și activitatea propusă asupra posibilității ca persoanele selectate să mai fi beneficiat de măsuri similare.

Proiect finanțabil din AP7 POCU-AT sau POAT Axa 2, OS 2.2 – Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi,

  1. BD și platformă pentru rezultatele proiectelor, livrabilele de publicat și site-urile acestora

Solicităm MFE să întreprindă urgent demersuri pentru a realiza o baza de date, cu portal web-based, public, prin care să se publice lista tuturor proiectelor finanțate din fonduri europene după 2007 și să se continue cu cele finanțate din noul exercițiu financiar, într-un format structurat, transparent, de tipul “open data”, cu date ce pot fi reutilizate (acces deschis).

Astfel, pentru proiecte trebuie să se publice detalii de tipul: numele beneficiarilor, partenerilor, finanțarea acordată, finanțarea rambursată pentru fiecare, descrierea rezultatelor obținute și indicatorilor atinși, să se încarce livrabilele de tipul “rezultate anticipate” și sa fie postat link către site-urile web ale acestora. Sancțiunea pentru neîndeplinirea acestor cerințe ar putea fi inclusiv retragerea finanțării acordate. Prin proiectele finanțate din POSDRU, PODCA, POSCCE, PNDR, SEE etc s-au elaborat multe strategii, metodologii, ghiduri, proceduri, analize, studii ce sunt în mare parte neutilizate sau nu pot fi utilizate din cauza că nu sunt publice sau sunt publicate în site-uri neindexate Google sau din varii alte motive. Cumulat, pe toate aceste tipuri de finanțări, valoarea acestor materiale este de ordinul a sute de milioane de euro și o mare parte a acestor rezultate nu pot fi exploatate de cei care dezvolta alte proiecte noi. Sperăm de exemplu că în multe analize, studii și strategii locale sau regionale, MFE să se asigure astfel că se evită redundanța și duplicarea în finanțarea elaborării unor materiale similare și ar trebui să se asigure că se investește cel mult în actualizarea lor sau realizarea unor livrabile de proiect complet noi. Proiect finanțabil din POAT Axa 2, OS 2.2 – Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi sau din POAT Axa 1, OS 1.2 – Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE.

  1. Inventar de platforme/aplicații IT și BD finanțate din POSDRU, PODCA, POSCCE etc.

În cadrul exercițiului financiar precedent s-au investit sute de milioane de euro din fonduri europene în multe Baze de date și platforme IT. Este necesar pentru Guvern și MFE să realizeze nu doar un inventar al acestor investiții ci să se asigure că acestea sunt utilizate, că sunt conectate cu alte BD și platforme relevante și că nu se vor finanța din noul exercițiu financiar, în administrația publică, de exemplu, platforme IT și Baze de date cu aceleași funcțiuni și date. De asemenea, solicităm MFE și Guvernului să facă publică lista acestor investiții, într-un format structurat, web-based, prin care să se ofere metadate și informații despre funcționalitățile, structura și gradul curent de utilizare a acestor BD și sisteme IT. Este un exercițiu de minimă transparență care va determina și beneficiarii să se aplece cu mai multă seriozitate și preocupare asupra aspectului exploatării acestor facilități.

Costul ar fi foarte mic dar impactul potențial foarte mare. În lipsa unei astfel de inițiative concrete, declarațiile unor membri ai Guvernului despre diverse nereguli și fraude din acest domeniu, în care aflăm cu totul întâmplător despre diverse platforme neutilizate sunt doar pură demagogie politicianistă.

Proiect finanțabil din POAT Axa 2, OS 2.2 – Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor săi.

 

  1. Obligația de a se reutiliza aceste platforme și eventual actualiza în cadrul noilor proiecte, la organizațiile ce au primit fonduri europene în exercițiul financiar precedent pentru așa ceva

De exemplu, în POSDRU, POSCCE, PODCA s-au finanțat multe platforme de e-learning pentru furnizarea de cursuri. S-a ajuns la situația în care mulți beneficiari instituții publice, dar și organizații private dețin nu doar câteva, ci zeci de platforme și aplicații de e-learning, zeci de baze de date cu funcționalități similare și exemplele pot continua. Solicităm MFE și Guvernului să se asigure că pe viitor se va investi cel mult în actualizarea lor tehnologică și că se va evita investiția în alte active similare, câtă vreme organizația respectivă a primit deja finanțare pentru sisteme, aplicații și BD similare. Excepțiile să poată fi bine documentate și justificate, prin actualizarea puternică a tehnologiei din domeniu sau prin faptul că investițiile în actualizare ar fi mai mari decât investițiile în unele noi. În astfel de cazuri să se impună un audit IT extern, independent, care să certifice și să își asume răspunderea legală și financiară că solicitările organizațiilor beneficiare sunt îndreptățite. MFE poate prevedea astfel de obligații în ghiduri și declara eligibile costurile cu auditurile IT atunci când se impun.

 

 

  1. Sprijinirea reală a de-segregării și includerea cheltuielilor cu “participanții” între cele eligibile

Așa cum am arătat mai sus, sprijinirea prin proiecte ce se adresează unor comunități întregi doar a unor persoane din Grupurile Țintă și nerecunoașterea drept eligibile ale cheltuielilor cu „participanții” la operațiuni va conduce la segregare și tensiuni în comunități. Solicităm MFE să valorizeze lecțiile neplăcute din POSDRU și să declare eligibile cheltuielile cu „participanții” care nu fac parte din grupurile țintă, atunci când acestea sunt necesare și sunt în sprijinul de-segregării.

  1. Publicarea proiectelor sistemice necompetitive în regim de urgență și dezbaterea lor publică. Publicarea și transparența evaluării, contractării și implementării acestora

Guvernul și actuala conducere a MFE preia din obiceiul fostelor administrații de a realiza proiecte sistemice necompetitive care să fie atribuite unor instituții publice de tipul ministerelor și agențiilor, într-un mod complet netransparent și discreționar, fără o minimă consultare publică.

Selecția de parteneri la astfel de proiecte s-a realizat și constatăm de exemplu că și la POCA continuă să se realizeze de o manieră netransparentă, cu anunțuri publicate pe paginile instituțiilor publice la diverse secțiuni obscure.

Nu se știe la ce proiecte se lucrează acum, de la ce agenții/ministere, ce presupun acestea, ce activități, cu ce bugete. Mai aflăm din când în când, din interviurile unor decidenți de câte un proiect, atunci când acesta devine motiv de laudă.

Atragem atenția MFE și Guvernului că aceste proiecte sunt finanțate din fonduri europene, publice, nu din fondurile personale ale decidenților și transparența elaborării, aprobării și implementării acestora este o cerința obligatorie, nu doar de bun-simț.

Solicităm pe această cale MFE și Guvernului să facă publice și să actualizeze constant informațiile despre aceste proiecte. Mai mult, experiența înființării Grupurilor Tehnice de Lucru de la schițele de ghiduri ale solicitanților să fie extinsă și aplicată și la aceste proiecte, în toate fazele lor (elaborare, aprobare, implementare, monitorizare sustenabilitate). În acest fel vom putea evita pe viitor să aflam de astfel de proiecte doar din comunicatele DNA sau diversele anchete jurnalistice, cum s-a întâmplat până acum. Existenţa şi funcţionarea Comitetelor de Monitorizare de la PO din exercitiul financiar precedent şi din cel actual, din păcate, nu a condus la creşterea gradului de informare şi transparenţă legat de implementarea programelor şi a proiectelor sistemice, minutele CM se publică cu mari intârzieri, unele nu se publică deloc- practic se informează doar reprezentaţii mebrilor CM, care le rândul lor nu au informat şi nu informează si pe cei din sectorul pe care  (teoretic) îl reprezintă. Astfel, rolul şi modalitătile de comunicare a deciziilor şi minutelor şedintelor CM PO ar trebui revizuite pentru eficientizare şi informare publică adecvată.

  1. Plata nediscriminatorie a celor implicați în proiecte din instituțiile publice conform tarifelor din ghiduri

Această cerință este veche, lipsa motivării personalului din autoritățile și organizațiile publice implicate în elaborarea și implementarea proiectelor fiind una din cauzele majore ce au frânat absorbția în exercițiul financiar precedent și continuă să fie o piedică și în noul exercițiu financiar. Atâta vreme cât funcționarii MFE și din structurile de gestiune și control pot fi plătiți cu tarife orare aflate în media celor din ghidurile solicitantului, aplicabile beneficiarilor și partenerilor privați, nu este normal să se pretindă ca funcționari plătiți cu salariile din administrație să performeze la nivelul celor privați (ne abținem de la comparații cu „performanțele” MFE). Majorările salariale acordate conform Legii salarizării unitare – 284/2010, sunt odată insuficiente și departe de a motiva angajații și în plus nu au putut fi acordate integral tuturor celor implicați în proiecte din instituțiile cu multe proiecte, fiind un motiv de animozități interne și o demotivare puternică.

  1. Aplicarea procentului de cheltuieli indirecte de maxim 25 % din directe, nu 15 % din RU

Colegii de la Structural Consulting și VAPRO au realizat o analiză comparativă cu situația din alte State Membre în acest domeniu, analiză excelentă și solicităm Guvernului și MFE să își însușească concluziile și sa procedeze în consecință, așa cum solicităm repetat de peste 4 luni.

  1. Finanțarea tuturor proiectelor de la Axa 1 POC cu min 80 puncte primite in evaluare – pentru a reține doctoranzii/postdoctoranzii/cercetătorii și specialiștii valoroși în țară.

La Programul Operațional Competitivitate, la Axa 1- cercetare în 2015 s-au lansat apeluri pentru aproape toate operațiunile finanțate de acest program operațional. Trecând peste bâlbele din evaluare și contractare, s-a ajuns ca acestea să fie contractate abia acum, la peste un an de la depunerea lor. Chiar și în acest context, alocările pentru apeluri au fost mult mai mici decât valoarea angajată pentru operațiunile din POC.

Dl Ministru Ghinea se plânge public repetat, de la un timp, că (cităm) „conducta de proiecte (noi) este goală”. Îl informăm pe dl Ministru că la Axa 1 POC sunt sute de proiecte care au obținut peste 75 de puncte la evaluare (externă, cu evaluatori străini) deci proiecte bine scrise, de calitate, care nu s-au încadrat în alocarea inițială a apelurilor. Îl îndemnăm pe această cale să se aplece, împreună cu CM POC asupra posibilității de a majora alocările aferente acestor apeluri pentru a se finanțata toate proiectele de peste 75 sau măcar 80 puncte de la toate secțiunile, chiar dacă aceasta implica alocarea integrală a bugetelor operațiunilor, supracontractare și eventual realocare de bugete între operațiunile care au solicitări mai mari de la cele mai puțin solicitate. Ar fi o decizie curajoasă care însă ar mări portofoliul de proiecte ce pot demara din 2016 cu câteva sute de proiecte și va conduce la o absorbție mărită la POC în 2016.

În plus, în aceste proiecte vor fi angajați mii de cercetători, doctoranzi și postdoctoranzi care astfel vor fi stabilizați și reținuți în România, în loc să fie tentați să plece în alte țări pentru a se realiza profesional.

De asemenea, urgența unei astfel de măsuri se impune și din perspectiva valorificării sustenabile a resurselor umane formate prin POSDRU și POSCCE – vorbim de mii de doctoranzi și postdoctoranzi care au beneficiat de burse POSDRU și de măsuri de formare, precum și de proiecte POSCCE, care acum „șomează” de peste 8 luni și fie se vor îndrepta spre mediul privat, în afara cercetării, fie spre alte țări. Astfel, impactul finanțărilor de sute de milioane de euro din POSDRU, POSCCE este aproape ratat în aceasta privință. Așa cum dlui Ghinea îi tot place să repete ca dorește „impact, impact, impact”, îl invităm să se aplece asupra acestei propuneri și să decidă având în vedere „impactul’ dezirabil.

Daca se va aștepta după alte apeluri la Axa 1 POC (nici măcar nu sunt în consultare) – va mai trece minim un an, răstimp în care mulți cercetători/specialişti valoroşi vor pleca în alte tipuri de organizații sau în afara țării.

Lansarea urgentă de apeluri pentru sumele rămase în operațiuni, după suplimentările și realocările de mai sus, se va impune cu celeritate în aceasta toamnă.

  1. Lansarea urgenta de apeluri POCU pentru formare în sănătate, pentru alte tipuri de asistență (screening, educație pentru primul ajutor, educație pentru sănătate, etc.)

Știm că se lucrează din mai-iunie la aceste apeluri și necesitatea lor nici nu poate fi pusă în discuție. Ce nu înțelegem este de ce aceste ghiduri și proiecte nu sunt puse măcar în dezbaterea publică.

  1. Finalizarea si operaționalizarea în regim de urgență a Strategiei ITI Delta Dunării

Delta Dunării beneficiază în noul cadru financiar de alocări de peste 1 miliard de euro, care nu pot fi utilizate pentru că Strategia ITI și operaționalizarea acesteia nu sunt finalizate nici măcar la nivel de documente strategice. Deși se pare că blocajul a apărut la nivel local, mai degrabă decât central, facem apel la MFE și Guvern în special, să intervină de urgență, uzând de prerogativele instituționale și legale și să urgenteze aceasta etapă, pentru a face posibile apeluri pentru proiecte și demararea lor, măcar în prima jumătate a lui 2017.

  1. Dincolo de problema prevenirii abandonului scolar este problema reintegrarii celor care au abandonat scoala.

In POCU exista un grup tinta definit la nivelul programului de cca 75000 persoane. Pentru aceste persoane, in prezent marea lor majoritate asistati social, absolvirea a opt clase inseamna posibilitatea participarii la cursuri de calificare, ceea ce ar duce la profesionalizarea acestora si scoaterea acestora din randul asistatilor sociali.

(Realizarea indicatorului inseamna un minim de 5000 de grupe de formare raspandite in toata tara, fiecare grupa insemnand un semestru scolar. In practica ar insemna finantarea a peste 5.000.000 ore de instruire pentru acestia)

Programele de tip A Doua Sansa(ADS) trebuie incepute cat mai curand pentru a putea permite participantilor absolvirea a 8 clase si apoi participarea la cursuri de calificare in cadrul acestui exercitiu financiar. Sunt necesare cerinte clare in ghiduri astfel incat sa fie urgentate programele de tip ADS.

Intarzierea lansarii acestor programe va duce la imposibilitatea finalizarii de catre multi participanti a celor opt clase (datorita metodologiei programelor de A doua Sansa : cursantul trebuie sa urmeze o forma de scolarizare).

La nivel national trebuie realizata o strategie de integrare a persoanelor care au parasite timpuriu scoala, adaptata contextului actual, proiect pilot care poate fi initiat in cadrul POCU.

  1. Completarea POCU cu fonduri și programe naționale -de exemplu „taxa de solidaritate” pentru Planul anti-sărăcie;

Perspectivele la nivel european nu sunt încurajatoare – Brexitul și criza refugiaților/imigranților punând presiune pe bugetele UE și existând presiuni la nivelul instituțiilor UE pentru a se reajusta alocările din FESI. România va fi cu siguranță afectată, având în vedere că după Polonia, beneficiază de alocarea cea mai mare la nivel european din FESI – între statele din Europa de Est. În acest context se impune identificarea unor mecanisme și surse de finanțare naționale, stabile a proiectelor și inițiativelor aferente Planului anti-sărăcie. În plus, POCU 2014-2020 dispune de fonduri extrem de limitate, pe de o parte, fonduri ce pot fi angajate și cheltuite cel mult până în 2022. Rezolvarea problemelor sărăciei sistemice, ce afectează, de exemplu, sute de mii de copii, nu poate avea în acest context o soluție financiară sustenabilă. De aceea, propunem instituirea „taxei de solidaritate” de 1 eurocent/litru de combustibil, care să înlocuiască „taxa de solidaritate Bancorex”. Așa cum statul roman a fost capabil ca în 15 ani să acopere aceea pagubă imensă de peste 2 miliarde dolari de la Bancorex din banii tuturor românilor (indirect și din cei ai celor mai săraci români), ar trebui să fie capabil printr-un mecanism similar să colecteze o suma echivalentă pentru Planul anti-sărăcie, destinat sutelor de mii de copii aflați în stare de deprivare materială severă, precum și părinților lor dar și restului de categorii extrem de sărace și vulnerabile (de ex. persoanele cu dizabilități), pentru a-i include în educație și pe piața muncii.

Propunerea noastră este ca Statul să (re)instituie această „taxă de solidaritate” de 1 eurocent/litru și să convingă companiile din domeniul petrolier să dea dovadă de Responsabilitate Socială Corporatistă reală, suportând un alt eurocent/litru.

 

 

În acest fel, cu 2 eurocenți/litru, la orizontul a 15 ani, s-ar putea colecta o sumă dublă decât paguba Bancorex, similară bugetului POCU. Pentru a se asigura de impactul și independența de politic a alocării acestor sume, propunem ca acest fond să alimenteze un program similar POCU, care să operaționalizeze și implementeze Planul anti-sărăcie prin proiecte, cu indicatori și rezultate asumate, cu asigurarea transparenței și structuri de guvernanță/instituționale comparabile cu cele din fonduri europene. Asigurarea de audituri anuale și de evaluări de impact, externe, ar constrânge și promotorii de proiecte și instituțiile să devină cât mai independente posibil de schimbările politice, ce pot afecta obiectivele pe termen mediu și lung.

 

 

 

Menționăm că o parte dintre noi ne oferim gratuit și voluntar ajutorul pentru MFE pentru a transpune în practică multe din punctele de mai sus, atât cât ține de noi. Sperăm totuși că MFE, care avea până la reorganizare aproape 1000 angajați și după reorganizarea și preluarea Organismelor Intermediare Regionale de la Ministerul Muncii a ajuns la aproximativ 1300 angajați, plătiți cu salarii nete decente pentru România (conform situației veniturilor nete publicate de MFE pe pagina sa) se va implica ceva mai mult în demararea proiectelor din noul exercițiu financiar, angajații MFE fiind și motivați financiar, spre deosebire de zecile de mii de experți din proiecte – șomeri de peste 8 luni. Însă un sfat, o idee, un comentariu, o discuție nu ne costă decât timp și datorită abordărilor echipei dlui Ghinea, avem destul de mult timp liber la dispoziție ca să fim cu ochii pe MFE și pe dânsul.

Atragem respectuos atenția dlui Ghinea, echipei dânsului și superiorilor dânsului asupra unui aspect esențial: corupția nu doar se “pedepsește” ci se și previne, prin mecanisme și proceduri clare, transparente, predictibile, aspecte la care dânsul ratează constant cu grație. Altfel, ocupați atât de mult cu vendeta împotriva unor persoane, s-ar putea să constatăm peste ani că s-au creat condiții acum pentru alte cazuri similare…am indicat mai sus chiar câteva măsuri concrete pentru a preveni eventualele fraude și risipa banilor publici!

In concluzie, îndemnăm public actualul Guvern tehnocrat, Ministrul MFE și Echipa dânsului să se concentreze în perioada de guvernare rămasă pe abordări constructive și mai puțin pe recursul la problemele din trecut. Știm că s-au acumulat multe probleme nerezolvate din guvernările precedente care au devenit presante însă ar fi de dorit să nu se acumuleze la acestea și alte probleme curente, din lipsă de experiență, competență și preocupare reală.

Semnatarii scrisorii sunt experţi în fonduri europene care provin din tot atâtea organizaţii (ONG-uri, institutii/autorităţi publice, universităti, SRL-uri). Timpul foarte scurt pentru „votarea” acestui document in grup nu a permis simultan enumerarea organizaţiilor- însa fiecare persoană are profil public şi i se poate aprecia activitatea şi expertiza in domeniu ca fiind relevantă pentru subiectele de mai sus.

 

Semnatari:

  1. Gabriel George Mocanu
  2. Christine Cioboată
  3. Ioana Andreea
  4. Cernat Constantin
  5. Cristian Alexandrescu
  6. Alexandra Nemeş
  7. Andrei Linu
  8. Radu Gelu
  9. Alexandra Ivancov
  10. Simona Dobre
  11. Corina Carney
  12. Marina Papuc
  13. Cristina Rusu
  14. Florina Plaveti
  15. Elena Farcaş
  16. Liviu Costandache
  17. Valentin Militaru
  18. Nicolae Serban
  19. Valentin Dimon
  20. Simona Cojocărescu
  21. Alexandra Vidal
  22. Claudia Daniela Popa
  23. Eduard Alexandru Picioruş
  24. George Petre
  25. Mihaela Guzu Bachiu
  26. Adriana Penescu
  27. Dorina Condrat
  28. Aanei Angela
  29. Ilisei Ovidiu
  30. Monica Mîntoiu
  31. Bogdan Romanescu
  32. Raluca Achim
  33. Mihai Stănilă
  34. Ovidiu Popa
  35. Ioana-Gligor Bekesi
  36. Maria-Magdalena Costache
  37. Rodica Răducanu
  38. Ingrid Serenela Moldoveanu
  39. Claudia Sima
  40. Rareş Kovacs
  41. Claudia Tutunaru
  42. Marc Vornicu
  43. Anna-Maria Bitere
  44. Elena Jianu
  45. Dana Pertescu
  46. Radu Voinea
  47. Adina Tatu
  48. Marius Claudiu Ivan
  49. Gela Rotaru
  50. Teodor Stefan
  51. Răzvan Pascu
  52. Nuşa Moldovan
  53. Aurel Borcescu
  54. Liviu Miron
  55. Elena Liliana Lungu
  56. Buda Aurelia Oşnagă
  57. Mihaela Crăciun
  58. Geanina Colţa
  59. Ana-Maria Dumitru
  60. Florentina Ungureanu
  61. Marie-Jeanne Iordache
  62. Eduard Iancu
  63. Maria Galiş
  64. Lavinia Magdalena
  65. Dan Nicolae
  66. Alina Matei
  67. Cristian Daniel
  68. Cătalina Popa
  69. Sorin Ion Ciolan
  70. Daniela Platon
  71. Alexandru Sereghi
  72. Nada Mekkaoui
  73. Sillo Laszlo
  74. Maria Talpă
  75. Daniela Tudor
  76. Carmen Pantiru
  77. Laura Mihaela
  78. Carmen Hantatuc
  79. George Alexandru
  80. Stephane Damien
  81. Dan Braşoveanu
  82. Răzvan Voinescu
  83. Raluca Deleanu
  84. Roxana Pietroiu
  85. Vlad Liviu Fera
  86. Carmelita Călin
  87. Andrei Folea
  88. Dana Creangă
  89. Iuliana Elena Dumitru
  90. Valentin Cosminus
  91. Orlando Rareş Micu
  92. Viki Lupaşcu
  93. Dan Porumb
  94. Mihaela Porumb
  95. Mihaela Cazan
  96. Dorina Drăghici
  97. Ilie Simion
  98. Sorina Corman
  99. Cristina Danciu
  100. Ioan-Daniel Hunyadi
  101. Barbu Alexandru
  102. Iolanda Brumaru-Bodor
  103. Gabriel Stănilă
  104. Anca Mişcodan Hîrsu
  105. Caton Musceleanu
  106. Marius Ioniţă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *