» » » » Proprietatea intelectuală, licența Creative Commons și Wikipedia

Proprietatea intelectuală, licența Creative Commons și Wikipedia

postat în: Afaceri | 0

Cărți tipărite create din conținutul Wikipedia

În mod implicit, dreptul de autor se aplică pe deplin noilor lucrări creative: utilizatorul final poate face foarte puțin în ceea ce privește copierea sau modificarea lor fără permisiunea proprietarului. Licențele Creative Commons oferă un spectru de opțiuni diferite, în care deținătorul drepturilor de autor deține în mod legal drepturile asupra materialului, dar își păstrează mai multe sau mai puține drepturi asupra lui, oferind permisiunea anticipat pentru copiere, remixare și lucrări derivate.

Statutul dreptului de autor al materialului stabilește un echilibru de putere între organizația gazdă și contributori. Organizațiile gazdă ar putea fi tentate să utilizeze drepturile de autor pentru a păstra un grad ridicat de control asupra conținutului lor, dacă nu cu drepturi de autor depline cel puțin prin rezervarea de drepturi exclusive a exploatării comerciale. Acest lucru ar putea părea o mișcare bună, dar are efecte secundare nedorite.

Dacă cineva este rugat să lucreze în timpul liber în beneficiul comercial al unei organizații, aceasta este mai convingătoare decât lucrul în timpul lor liber pentru cauze precum educația la nivel mondial liber sau progresul cunoașterii. Având un obiectiv mai nobil, a doua optiune oferă contribuitorilor o asigurare că vor putea păstra și utiliza rezultatul muncii lor.

Există un punct în acest spectru de drepturi care definește ceea ce este cunoscut ca opere culturale libere: text, media, sau alte lucrări pe care oricine le poate folosi pentru orice scop, inclusiv adaptarea pentru uzul propriu și distribuirea versiunile adaptate. Aceasta reflectă modul în care cuvântul „liber” este folosit în mișcarea pentru software liber. Tot conținutul site-urilor Wikimedia (cu mici excepții) sunt opere culturale libere prin această definiție.

Dacă Wikipedia ar fi fost pe deplin protejată prin drepturi de autor, îmbunătățirea articolelor ar fi imposibilă. Editarea și traducerea unui articol creează opere derivate în condițiile legii dreptului de autor. Dacă pentru aceasta ar fi necesară permisiunea autorilor anteriori, nu ar mai exista nicio editare rapidă.

Dacă licența ar fi fost numai pentru uz necomercial, unele forme de distribuție specifice nu ar fi posibile, inclusiv distribuția prin recuperarea costurilor. Fundația Wikimedia are o relație cu un editor comercial print-on-demand, PediaPress, care permite utilizatorilor să compileze articole în cărți și să acceseze aceste cărți sau cărți digitale sau tipărite create în comunitate. Acest lucru este deja folosit în universități pentru a crea lucrări de referință adaptate pentru cursuri. (Declin, P. (2012) „Wikipedia Book Creator„, EduWiki 2012. Universitatea din Leicester, Leicester 5-6 septembrie) Aceasta nu ar fi un instrument viabil dacă pentru tipărirea și vânzarea prin PediaPress a unei cărți trebuie așteptată permisiunea contributorilor Wikipedia.

Alegerea cu care se confruntă Wikipedia nu este între controlul mai mult sau mai puțin al conținutului său. În practică, alegerea a fost între controlul deplin a nimic, și găzduirea și gestionarea celei mai mari enciclopedii scrisă vreodată.

Clauza ShareAlike (SA) în licența implicită Wikipedia prevede că orice lucrare derivată trebuie să aibă aceeași licență ca și originalul. Întrucât clauza de atribuire împiedică pe alții să preia o lucrare și să o prezinte ca fiind a lor, clauza SA împiedică pe alții preia o lucrare, să o adapte, și să ofere o versiune adaptată cu o licență mai restrictivă care limitează exploatarea comercială doar la acea versiune. Aceasta este un alt mod de a reasigura ccontributorii că ei lucrează pentru bunul public, nu pentru beneficii comerciale private.

Conținutul, politicile, media digitală și software-ul de bază pentru proiectele Wikimedia sunt disponibile liber și deschis. Este posibil din punct de vedere tehnic să se preia și găzdui (fără date private, cum ar fi datele de conectare de utilizator) și de o altă organizație. Această posibilitate oferă organizației gazdă un stimulent pentru a respecta dorințele contributorilor, care, la rândul lor oferă încredere ți altor persoane că pot contribui. Același lucru se aplică la proiecte software cu sursă deschisă care construiesc comunități mari de contributori. Acești contributori știu că dacă sunt nemulțumiți de direcția proiectului pot folosi o versiune anterioară a software-ului și să înceapă să construiascp pornind de la acea versiune (cunoscută sub numele de „bifurcare” – ”forking”).

Faptul că un întreg proiect se poate bifurca nu este doar o posibilitate teoretică. Ghidul pentru călătorii în Wikitravel în regim crowdourcing a fost găzduit de societatea comercială  Internet Brands, până în 2012 când contributorii, plângându-se de actualizări insuficiente și publicitate excesivă, au bifurcat site-ul pentru a face WikiVoyage, care este găzduit de Fundația Wikimedia. Acesta este un eveniment rar, dar ilustrează modul în care lucrările culturale libere mențin echilibrul de putere între gazdă și contributori. De asemenea, ilustrează că este dorința comunității, nu drepturile asupra conținutului, cea care menține proiectul viabil. (Benkler, Y. (2011) ‘Peer Production and Cooperation’, in Bauer, J.M., Latzer, M. (eds.) Handbook on the Economics of the Internet. Cheltenham: Edward Elgar Publishing)

În cazul în care site-urile de social media cer drepturi comerciale exclusive, contributorii trebuie să se întrebe dacă serviciul de care beneficiază de la site este unic și suficient de valoros pentru a justifica renunțarea la o parte din drepturile lor asupra propriului conținut. În 2012 site-ul de partajare a fotografiilor Instagram a retras noii termeni legali propuși, după o reacție a utilizatorilor. Noile condiții ar fi acordat site-ului o licență exclusivă permanentă de a vinde sau licenția fotografiile utilizatorilor.

Statutul Wikimedia ca organizatie de caritate fără influențe comerciale este un factor în obținerea de contribuții din partea publicului, dar nu este un factor necesar. Există entități comerciale care folosesc wiki și conținut licențiat Creative Commons pentru site-uri de referință în regim crowdsourcing, dintre care unele folosesc software-ul MediaWiki gratuit care stă la baza Wikimedia. WikiHow dezvoltă tutoriale, Wikia găzduiește mii de site-uri despre ”cum să”, iar găzduirea inițială a Wikitravel de Internet Brands este un alt exemplu.

Traducere din WikiBooks.org

Imagine: Cărți tipărite create din conținutul Wikipedia, https://en.wikibooks.org/wiki/File:Pedia-still-9.jpg

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *