» » » » Raportul guvernamental consideră că au existat disfuncționalități majore în intervenția la clubul Colectiv

Raportul guvernamental consideră că au existat disfuncționalități majore în intervenția la clubul Colectiv

postat în: Sănătate, Societate | 0

clubul Colectiv

Controlul efectuat de Corpul de Control al Primului Ministru (CCPM) cu privire la intervenția de urgență din seara zilei de 30.10.2015 este bazat în mod preponderent pe informațiile și documentele furnizate de instituțiile implicate în intervenție.

1. Obiectivele controlului au constat în verificarea următoarelor aspecte:

Capacitatea de intervențe a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență implicate în intervențiile de asistență medicală și prim ajutor calificat;

Modul concret de intervențe a structurilor cu atribuții în domeniu, în seara zilei de 30 octombrie 2015, la incendiul din clubul Colectiv din București;

Modul de gestionare a situaței victimelor incendiului după intervențiile de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat, respectiv după internarea acestora în unitățile spitalicești.

În plus față de aceste aspecte, în cadrul acțiunii de control au fost verificate și următoarele aspecte semnalate de mass-media, și anume:

Necesitatea instalării posturile medicale avansate;

Modalitatea de utilizare în noaptea de 30.10.2015 a serviciilor ambulanțelor private;

 Starea de fapt a Unități de arși gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie reconstructivă– Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);

 Necesitatea activării Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

2. Entitățile publice care au fost implicate în intervența de urgență la incendiul din clubul Colectiv din Bucureși și în asistență ulterioară pentru victime sunt: Ministerul Afacerilor Interne prin structurile aflate în subordinea sa, și anume: Instituța Prefectului Municipiului Bucureși, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – coordonat de către Departamentul pentru Situații de Urgență Polița Română și Jandarmeria Română Serviciul de Telecomunicații Speciale ș Ministerul Sănătății, prin structurile subordonate, și anume: Serviciul de Ambulanță al municipiului București și al județului Ilfov, Direcția de Sănătate Publică a municipiului Bucureși și unitățle spitalicești din municipiul București.

3. Raportul prezintă și face o analiză a legislaței aplicabile în domeniul asistenței de urgență în caz de accidente colective, cu accent pe activarea și declanșrea Planului Roșu de Intervențe șâi echivalentul acestuia din spitale: Planul Alb.

În urma verificărilor efectuate de căre CCPM, au rezultat urmăoarele concluzii:

 Intervența de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucureși din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată cu elemente de improvizațe a autoritățlor, aspect cauzat în principal de:

 lipsa de exerciții în caz de urgență majore,

 neconcordanț în legislațe,

 baza materială deficitară

 Cu toate că cel puțn unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervențe nu a fost declanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăute în legislața în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roșu de Intervențe a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informaților primite de la echipajele aflate la locul intervenței.

 Deși rezultă că Planul Roșu de Intervențe a fost declanșt de căre Prefectul Municipiului Bucureși, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării către toate entitățile implicate în intervențe. De exemplu: Direcța Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță Bucureși – Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Polița Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție.

 Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervențe.

 Lipsa aparentă a unei coordonăi reale a operațunii de intervențe, a fost evidențată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.

 Baza materială a Serviciului de Ambulanță Bucureși – Ilfov și număul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervența în situații obișnuite, element în măură să afecteze grav capacitatea de intervenție a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state. Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.

Raportul Direcței de Sănătate Publică a municipiului Bucureși conține date contradictorii atât în ceea ce priveșe numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicâd suspiciuni în privința controalelor n baza cărora a fost întocmit.

Din datele aflate la dispozița nu rezultă că la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătății iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgenţă din București în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată

Unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Bucureși (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată și funcțonală atât la nivelul saloanelor, săii de pansamente, sterilizării proprii, cât și a blocului operator. În noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operații în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arșilor gravi, dintre care 67 pentru pacienți victime ale incendiului de la clubul Colectiv și 11 operații pentru pacienții internați în urma altor evenimente. Unitatea nu a fost și nu este folosită, desi este cea mai modernă și poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienții cu arsuri grave.

Mecanismul de protecție civlă al Uniunii Europene nu a fost activat de căre Statul roman, deș acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.

La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanțe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească

Ca notă unitară în ceea ce priveșe datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existente la fața locului, număul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese.

Modul de acțune al instituților implicate în intervența din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul constatând că există instituții care și-au făcut datoria în mod corespunzăor și altele care au manifestat deficiențe, astfel:

Corespunzăor:

Instituța Prefectului, Serviciul de Telecomunicați Speciale, Direcța Generală de Polițe a Municipiului București, Direcța Generală de Jandarmi a Municipiului București, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare.

Au manifestat deficiențe:

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” Bucureși – Ilfov În principal, această instituțe nu a respectat procedurile în ceea ce priveșe posibila declanșare mai devreme a Planului Roșu de Intervențe, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reușit să furnizeze numărul exact și felul utilajelor care au participat la acțiunea din data de 30.10.2015;

Departamentul pentru Situații de Urgență În principal această instituțe nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului;

Spitalele unde au fost internate victimele. Concluzia se referă în ansamblu la spitalele în care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidențiate probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență la care se adaugă nefuncțonarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) și a raportătilor contradictorii atât în privința număului de victime internate cât și în privința infecțiilor nosocomiale;

Direcția de Sănătate Publică a municipiului București. Concluzia are la bază raportul acestei instituții, care conține date neconcludente și contradictorii, atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistența planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată și acestei instituții din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri.

În consecință, se impune reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor.

Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziție.

(Imagine https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Locul_tragediei_clubului_Colectiv.png )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *