Home » Articole » RO » Regional » Romania » Oltenia » Mehedinţi » Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 în judeţul Mehedinţi

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 în judeţul Mehedinţi

postat în: Mehedinţi 0

Mehedinti-harta

La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului MEHEDINŢI era de 265390 persoane, din care 135057 femei (50,89%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 41342 persoane (din care 21164 femei).

Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, municipiul Drobeta Turnu Severin este de 92617 persoane. Populaţia stabilă a localităţilor urbane este următoarea: municipiul Orşova (10441 persoane), oraşul Strehaia (10506 persoane) ,oraşul Baia de Arama (5349 persoane) şi oraşul Vânju Mare (5311 persoane). Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt : Şimian (9650 persoane), Corcova (5431 persoane), Jiana (4695 persoane), Bala (3963 persoane), Brezniţa Ocol (3859 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Cireşu (572 persoane), Godeanu (632 persoane), Dubova (785 persoane), Podeni (854 persoane), Sviniţa (925 persoane).

Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă

În municipii şi oraşe trăiesc 124224 persoane, reprezentând 46,81% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul urban a crescut cu 0,53 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,22% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de 11,31%, persoanele mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,81%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 17,66% din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,38% în totalul populaţiei stabile.

Structura etnică şi confesională a populaţiei stabile a judeţului

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3 caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 249766 persoane (din totalul celor 265390 persoane). S-au declarat români 236908 persoane (94,85%). Populaţia de etnie romă înregistrată la recensământ a fost de 10919 persoane (4,37%), iar numărul celor care s-au declarat sârbi a fost de 996 persoane (0,40%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 100 sunt: cehi (466 persoane), maghiari (153 persoane) şi germani (151 persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 3,01% la 4,37%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie cehă (de la 0,25% la 0,19%).

Potrivit liberei declaraţii a celor 249772 persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 96,79% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 2,52% dintre persoane limba romani a reprezentat limba maternă, limba sârbă a reprezentat limba maternă pentru 0,38%, iar limba cehă pentru 0,16% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,15 % din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 249253 persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 97,33% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 0,70% s-au declarat de religie penticostală, 0,57% de religie baptistă, iar 0,54% romano-catolică . Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 0,76% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,06% din totalul populaţiei.

Structura populaţiei stabile pe stări civile

Din totalul populaţiei stabile1 a judeţului, 49,61% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Erau căsătoriţi 65704 bărbaţi şi 65940 femei. Nu au fost niciodată căsătorite o proporţie de 35,19%, persoanele văduve reprezintă 11,04% din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,16%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 10446 persoane.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 48,66% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 40,62% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 10,72% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 4876 persoane analfabete.

Persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 7352 şi, evident, nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.

Sursa: INSSE Mehedinţi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *