» » » » » » Reprezentări ale informațiilor

Reprezentări ale informațiilor

postat în: Informaţii 0

InformaţiaInformaţia, ca şi concept, include o mare diversitate de sensuri în contexte diferite, de la cele zilnice până la cele tehnice. Conceptul de informaţie este strâns legat de noţiunile de restricţie, comunicare, control, date, forme, educație, cunoaştere, înțelegere, stimul mental, model, percepţie, şi reprezentare.

Informația, într-un anumit sens, este răspunsul la o întrebare. Este, de asemenea, ceea ce rezultă din date și cunoștințe, datele reprezentând valori atribuite parametrilor, iar cunoașterea semnificând înțelegerea lucrurilor reale sau a conceptelor abstracte. Din punctul de vedere al  datelor, existența informațiilor nu este cuplată în mod necesar cu un observator (acestea există dincolo de un orizont de evenimente, de exemplu), în timp ce în cazul cunoașterii informația necesită un observator cognitiv.

În cel mai general caz, informația este propagarea cauzei și efectului într-un sistem. Informațiile sunt transmise fie ca și conținut al unui mesaj, fie prin observare directă sau indirectă. Ceea ce este perceput poate fi interpretat ca un mesaj în sine, și, în acest sens, informația este întotdeauna transmisă ca și conținutul unui mesaj.

Informațiile pot fi codificate în diverse forme de transmitere și interpretare (de exemplu, informația poate fi codificată într-o secvență de semne, sau transmise prin intermediul unei secvențe de semnale). Ea poate fi, de asemenea, criptată pentru stocarea în condiții de siguranță și pentru comunicare.

Informațiile rezolvă incertitudinile. Incertitudinea unui eveniment este măsurată prin probabilitatea de apariție și este invers proporțională cu acest lucru. Cu cât este mai incert un eveniment, cu atât mai multe informații sunt necesare pentru a rezolva incertitudinea acelui eveniment. Bitul este o unitate tipică de informații, dar pot fi utilizate și alte unități, cum ar fi nat. Exemplu: informația într-o singură răsuicre „echitabilă” a unei monede este log2 (2/1) = 1 bit, iar în cazul răsucirii echitabile a două monede este log2 (4/1) = 2 biți.

Abordarea teoriei informației

Din poziția teoriei informației, informația este considerată o secvență ordonată de simboluri dintr-un alfabet, de exemplu un alfabet de intrare χ  și un alfabet de ieșire ϒ. Procesarea informațiilor constă dintr-o funcție de intrări-ieșiri care mapează orice secvență de intrare de la χ într-o secvență de ieșire de la ϒ. Maparea poate fi probabilistică sau deterministă. Aceasta poate avea sau nu memorie.

Ca intrare senzorială

Adesea, informațiile pot fi privite ca un tip de intrare într-un organism sau sistem. Intrările sunt de două feluri; unele intrări sunt importante în sine pentru funcționarea organismului (de exemplu, produsele alimentare) sau sistemului (energia). În cartea sa Ecologia senzorială, Dusenbery a numit aceste intrări cauzale. Alte intrări (informații) sunt importante doar pentru că acestea sunt asociate cu intrările cauzale și pot fi folosite pentru a prezice apariția unei intrări cauzale la un moment ulterior (și, probabil, un alt loc). Unele informații sunt importante din cauza asocierii cu alte informații, dar în cele din urmă trebuie să existe o conexiune la o intrare cauzală. În practică, informația este de obicei transportată de stimuli slabi, care trebuie să fie detectați de sistemele senzoriale specializate și amplificați de intrările de energie înainte ca acestea să fie funcționali pentru organism sau sistem. De exemplu, lumina este adesea o intrare cauzală pentru plante, dar furnizează informații și pentru animale. Lumina colorată reflectată de o floare este prea slabă pentru fotosinteză, dar sistemul vizual al albinelor detectează și sistemul lor nervos utilizează informațiile pentru a ghida albina la floare, unde albina își găsește de multe ori de nectar sau polen, care sunt intrări cauzale pentru ea, servind o funcție nutritivă.

Ca reprezentare și complexitate

Omul de știință cognitivă și în matematică aplicată Ronaldo Vigo susține că informația este un concept care implică cel puțin două entități asociate pentru a obține rezultate cantitative. Aceste entități sunt orice categorie definită dimensional de obiecte S, și oricare dintre subgrupele sale R. R, în esență, este o reprezentare a lui S, sau, cu alte cuvinte, transmite informații reprezentaționale (și, prin urmare, conceptuale) despre S. Vigo apoi definește cantitatea de informații pe care R o transmite despre S ca rata de schimbare în complexitatea lui S ori de câte ori obiectele din R sunt eliminate din S. În „informațiile Vigo”, modelul, invarianța, complexitatea, reprezentarea și informarea – cinci constructe fundamentale ale științei universale –  sunt unificate într-un inedit cadru matematic. Printre altele, cadrul își propune să depășească limitările informațiilor Shannon-Weaver, atunci când încearcă să caracterizeze și să măsoare informațiile subiective.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *