Home » Articole » RO » Educaţie » Spațiul european al educației

Spațiul european al educației

În Orientările sale politice, Comisia Europeană s-a angajat să transforme Spațiul european al educației în realitate până în 2025. Educația este fundamentul împlinirii personale, al capacității de inserție profesională și al cetățeniei active și responsabile. Dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, care trebuie să fie favorabile incluziunii și de înaltă calitate, este proclamat de Pilonul european al drepturilor sociale ca primul său principiu. Uniunea își restabilește strategia de creștere pe baza durabilității, cu tranziția verde și tranziția digitală ca factori de transformare. Educația se află în centrul modului de viață european, consolidând economia socială de piață și democrația prin libertate, diversitate, drepturi ale omului și justiție socială.

În iulie, Consiliul European a aprobat un pachet de redresare fără precedent pentru a combate efectele virusului COVID-19 asupra economiilor și societăților noastre și pentru a promova redresarea puternică a Europei, precum și transformarea și reforma economiilor noastre. În acest context, investițiile în educație, formare și utilizarea eficace a competențelor vor fi cruciale pentru a susține prosperitatea economică și socială a Europei.

Pandemia de COVID-19 are un impact major asupra sistemelor de educație și formare din Europa. Aceasta expune peste 100 de milioane de europeni, care fac parte din comunitatea de educație și formare, la realități și la modalități de învățare, predare și comunicare noi și provocatoare. Este esențial să împiedicăm criza de sănătate să devină un obstacol structural în calea învățării și a dezvoltării competențelor care să influențeze posibilitățile de angajare și veniturile tinerilor, precum și egalitatea și incluziunea pentru întreaga societate. Statele membre urmăresc să coopereze la nivelul UE în ceea ce privește răspunsurile lor pentru a construi sisteme de educație reziliente și orientate către viitor, punând bazele unui Spațiu european al educației.

Comunicarea prezintă o abordare consolidată pentru a asigura realizarea unui Spațiu european al educației până în 2025. Spațiul european al educației se află în strânsă legătură cu Instrumentul de redresare al Uniunii Europene Next Generation EU și cu bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru 2021-2027.

În ceea ce privește instituirea cadrului și adoptarea măsurilor necesare pentru redresare și reziliență, politicile centrate pe populație sunt mai vitale decât oricând. Educația și îngrijirea timpurie, școlile, educația și formarea profesională (EFP), învățământul superior, cercetarea, învățământul pentru adulți, precum și învățarea nonformală dețin un rol cheie. Astfel de politici trebuie să dezvolte o abordare holistică a educației și formării și să recunoască valoarea sa intrinsecă, oferind un cadru panoramic pentru a asigura o contribuție și o participare deplină la societate.

Spațiul european al educațieiSpațiul european al educației are rădăcinile în decenii de colaborare în privința educației la nivelul UE. Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) a contribuit la construirea încrederii și a înțelegerii reciproce care au susținut primele inițiative privind Spațiul european al educației[1] și reforme naționale și au facilitat răspunsul comunității de educație și formare la pandemia de COVID-19.

Realizările cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale

Până în prezent, cooperarea a obținut deja rezultate semnificative în ceea ce privește asigurarea capacităților necesare cadrelor didactice, ameliorarea educației generale, adaptarea la transformarea digitală și stabilirea unor noi principii pentru îmbunătățirea educației și formării profesionale (EFP). În plus, Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020 (ET 2020) a stabilit ținte comune la nivelul UE („criterii de referință”) și a pus la dispoziție o gamă largă de instrumente de învățare reciprocă și de sprijin al politicilor, care au încurajat statele membre să își concentreze eforturile asupra celor mai urgente priorități. După cum s-a arătat mai sus, în 2020 s-au obținut următoarele rezultate:

–        Aproape 95 % dintre copii frecventează învățământul preșcolar de la vârsta de 4 ani. Această etapă extrem de importantă a educației poate în prezent să valorifice pe deplin standardele de calitate, în special pentru copiii care provin din medii defavorizate.

–        Rata de absolvire a învățământului terțiar de către tinerii adulți a înregistrat o creștere substanțială în cursul ultimului deceniu, aducând UE chiar peste ținta de 40 % stabilită în 2009. Un nivel de instruire mai ridicat este corelat cu șanse mai bune de a găsi și de a păstra un loc de muncă, cu venituri mai mari și cu o participare sporită la viața democratică.

–        Ponderea tinerilor care părăsesc sistemul de învățământ fără o diplomă de învățământ secundar superior și care nu mai urmează cursuri de formare profesională a scăzut de la 14 % în 2009 la 10,2 % în 2019, atingându-se astfel practic ținta UE de 10 %. Această realizare contribuie la combaterea capcanei competențelor reduse pentru tinerii adulți.

–        UE nu și-a atins ținta de reducere a ponderii tinerilor în vârstă de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe sub 15 % până în 2020. UE în ansamblul său a rămas în urmă în toate cele trei domenii: mai mult de o persoană din cinci în vârstă de 15 ani nu poate îndeplini sarcini simple în aceste domenii, iar rezultatele sunt strâns corelate cu statutul socioeconomic.

–        Rata de ocupare a absolvenților recenți a crescut la 80,9 % în 2019, ceea ce semnalează o redresare constantă față de nivelul minim record de 74,3 % înregistrat în 2013 și reprezintă o apropiere de ținta de 82 % a UE.

  • Participarea adulților la activități de învățare, care a fost afectată parțial de consecințele crizei financiare, nu a atins ținta de 15 %, dar a crescut la 10,8 % în 2019, înregistrându-se diferențe mari între statele membre.

Noua Agendă strategică pentru Uniune pentru anii 2019 – 2024 adoptată de Consiliul European la 20 iunie 2019 evidențiază faptul că statele membre „trebuie să accelereze investițiile în competențele și în educația oamenilor”. Cu ocazia primei dezbateri comune de orientare de la 8 noiembrie 2019, miniștrii educației și miniștrii de finanțe au convenit că investițiile în educație, aptitudini și competențe reprezintă o prioritate pentru toate statele membre și ar trebui să fie o prioritate strategică pentru UE[2]. Pentru unele state membre, provocarea imediată constă în asigurarea unui nivel adecvat de investiție în educație și formare. Pentru altele, aspectul principal este reprezentat de cheltuieli eficiente și eficace.

Programul Erasmus+ a fost esențial pentru aplicarea la scară largă a practicilor de succes și pentru creșterea cooperării în vederea reformelor naționale, precum și pentru sprijinirea financiară a punerii în aplicare la acțiunilor la nivelul UE, cum ar fi susținerea angajamentului UE de a promova cetățenia, libertățile fundamentale, toleranța și nediscriminarea prin educație. Fondurile structurale și de investiții europene au pus la dispoziție fonduri pentru realizarea de reforme naționale sistemice. Programul de sprijin pentru reforme structurale a furnizat sprijin tehnic pentru reformele statelor membre privind sistemele de educație și formare.

Importanța acestor activități a primit cea mai înaltă recunoaștere politică, ceea ce a dus la creșterea ambițiilor europene în domeniul educației. Prin Declarația de la Roma din martie 2017, liderii UE s-au angajat să acționeze pentru „o Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent”[3]. Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de liderii UE la Summitul social de la Göteborg din 2017, instituie ca primul său principiu dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții care să fie favorabile incluziunii și de înaltă calitate[4]. Concluziile Consiliului European din 14 decembrie 2017[5] au evidențiat faptul că „educația și cultura sunt esențiale pentru construirea unor societăți caracterizate prin coeziune și favorabile incluziunii, precum și pentru sprijinirea competitivității noastre” și au identificat o serie de axe de lucru – în conformitate cu viziunea Comisiei pentru Spațiul european al educației[6]. Comisia a extins acest mandat în cadrul inițiativelor inițiale privind Spațiul european al educației într-o serie de domenii[7].

Eforturile pentru instituirea Spațiului european al educației vor fi în sinergie cu Agenda pentru competențe în Europa[8], cu politica EFP reînnoită[9] și cu Spațiul european de cercetare pentru a valorifica cunoștințele, întemeind pe acestea redresarea și prosperitatea Europei, pe baza principiilor comune ale incluziunii, mobilității și inovării. Aceste inițiative, împreună cu noua Strategie europeană privind egalitatea de gen pentru anii 2020-2025[10], vor contribui la încurajarea unei tranziții ușoare de la școală la studiile academice, EFP, precum și la muncă și vor transforma învățarea pe tot parcursul vieții într-o realitate.  Acestea vor promova de asemenea o cultură a egalității de gen la locul de muncă și vor contribui la combaterea rasismului și a tuturor formelor de discriminare, inclusiv a stereotipurilor de gen.

Pe baza acestor realizări și în conformitate cu Rezoluția Consiliului din noiembrie 2019 privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației[11], această Comunicare stabilește o viziune privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025 și prezintă pașii concreți pentru atingerea acestui obiectiv.

© Uniunea Europeană, 1998-2020

***

[1] Elaborat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

[2]Rezoluția Consiliului privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației invită statele membre și Comisia „să promoveze cooperarea și schimbul de dovezi cu privire la beneficiile investițiilor în educație și formare, întrucât îmbunătățirea cunoștințelor, a datelor și a analizelor cu privire la beneficiile unor investiții publice eficiente în educație și formare poate ajuta statele membre să dezvolte sisteme de educație și formare mai favorabile incluziunii, mai eficace și mai receptive, evitând în același timp sarcinile administrative suplimentare pentru statele membre”.

[3] Declarația de la Roma (2017) https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2017/03/25/rome-declaration/pdf.

[4]https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights_ro.

[5] https://www.consilium.europa.eu/media/32204/14-final-conclusions-rev1-en.pdf.

[6] COM(2017) 673 final.

[7] Dezvoltarea universităților europene, facilitarea studiilor în străinătate pentru tineri prin intermediul a noi servicii dezvoltate ca parte a inițiativei privind legitimația europeană de student, recunoașterea automată și reciprocă în statele membre a calificărilor și studiilor efectuate în străinătate, îmbunătățirea predării și învățării limbilor străine, adoptarea unor valori comune, consolidarea calității sistemelor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, instituirea unui nou cadru strategic pentru tineri, monitorizarea capacității de inserție profesională și a parcursului ulterior de învățare al absolvenților, sprijinirea dobândirii de competențe-cheie și consolidarea învățării digitale prin Planul de acțiune pentru educația digitală.

[8] Comunicarea Comisiei „European Skills Agenda for sustainable competitiveness, social fairness and resilience” („Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”), COM(2020)274 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0274.

[9] Propunere de Recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență, COM(2020)275 final.

[10] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_20_357.

[11] Rezoluția Consiliului privind dezvoltarea în continuare a spațiului european al educației pentru a sprijini sisteme de educație și formare orientate către viitor, JO C 389, 18.11.2019, p. 1, https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-13298-2019-INIT/ro/pdf.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *