» » » » » » » Taoism

Taoism

postat în: Taoism | 0

Yin_and_YangTaoismul (scris uneori şi Daoism) se referă la o varietate de tradiţii filozofice şi reliogioase care au influenţat Asia de Est timp de peste două milenii. Aceste tradiţii au influenţat şi lumea occidentală, mai ales începând cu sec. XIX. Cuvântul  道, Tao (sau Dao, în funcţie de schema de latinizare), se traduce aproximativ prin „cale”. El comportă semnificaţii abstracte, spirituale, din religia populară a filozofiei chinezeşti.

Etica taoistă se bazează pe cele trei bijuterii ale lui Tao: compasiune, moderaţie, şi umilinţă, în timp ce gândirea taoistă se focalizează în general pe natură, relaţia dintre umanitate şi cosmos (天人相应), sănătate şi longevitate, şi wu wei (acţiune prin inacţiune). Armonia cu Universul este rezultatul dorit de multe reguli şi practici taoiste.

Respectul spiritelor strămoşilor şi celor opt nemuritori sunt atitudini obişnuite în taoism. Taoismul organizat face distincţia între activitatea sa rituală şi cea a religiei populare, aceasta fiind un subiect de dezbatere între unii taoişti profesionişti (Dàoshi). Alchimia chinezească (inclusiv Neidan), astrologia, bucătăria, budismul Zan, mai multe arte marţiale chinezeşti, medicina tradiţională chineză, feng shui, şi multe stiluri de qigong, au relaţionat foarte strâns cu taoismul de-a lunul timpului.

Categorisire

Modalitatea, şi dacă taoismul trebuie împărţit în subdiviziuni, este un subeict de controversă. Livia Kohn îl împarte în următoarele trei categorii:

  1. Taoismul filozofic (Daojia (Pinyin: Dàojiā) 道家) – O şcoală filozofică care se bazează pe textele Dao De Jing (道德經) şi Zhuangzi (莊子);
  2. Taoismul religios (Daojiao (Pinyin: Dàojiào) 道敎) – O familie de mişcări religioase chinezeşti care îşi au originea în mişcarea Maeştrilor Cereşti din perioada târzie a Dinastiei Han şi mai târziu incluzând sectele „Ortodoxă”  (Zhengyi 正一) şi „Realitatea Completă” (Quanzhen 全眞), care pretind că se trag din Lao Zi (老子) sau Zhang Daoling din perioada tîrzie a Dinastiei Han;
  3. Taoismul popular – Religia populară chineză.

Distincţia este complicată de dificultăţi hermenautice (interpretative) în categorisirea şcolilor , sectelor şi mişcărilor taoiste. Unii experţi consideră că nu există nicio distincţie între Daojia şi Daojiao. După Kirkland, „cei mai mulţi experţi care au studiat serios taoismul, atât în Asia cât şi în Occident, au abandonat în final dihotomia dintre Tao-chia şi Tao-chiao, ‘taoismul filozofic’ şi ‘taoismul religios.'”

Hansen afirmă că identificarea „taoismului” aşa cum este el s-a petrecut pentru prima dată în perioada timpurie a Dinastiei Han, când dao-jia a fost considerat ca o şcoală unică. Scrierile lui Laozi şi Zhuangzi erau reunite sub această unică tradiţie în timpul Dinastiei Han, dar nu şi anterior. Este improbabil ca Zhuangzi să fi fost familiarizat cu textul lui  Daodejing. În plus, Graham afirmă că Zhuangzi nu s-ar fi identificat pe sine ca un taoist, o clasificare care a apărut mult după moartea sa.

Taoismul nu se încadrează strict într-o religie organizată precum tradiţiile abrahamice, şi nici nu poate fi studiat doar ca origine sau variantă a religiei opulare chinezeşti, întrucât mare parte din reliia tradiţională nu are legătură cu doctrinele şi învăţăturile taoismului. Robinet consideră că taoismul este mai degrabă o modalitate de a trăi decât o religie, şi că susţinătorii săi nu abordează şi nu văd taoismul aşa cum îl văd istoricii ne-taoişti. Henri Maspero nota că multe lucrări de specialitate abordează taoismul ca o şcoală sau gândire focalizată pe căutarea nemuririi.

Ceaiul şi taoismul

Taoismul şi budismul au influenţat dezvoltarea ceremoniei ceaiului. Termenul „chadao” este format din două cuvinte, primul fiind termenul pentru ceai, iar cel de al doilea este un termen împrumutat din chineză, tao/dao/道, un sufix nativ, termenul întreg traducându-se ca „ceaism”.

Bibliografie

  • Balfour, Frederic Henry, tr. The Divine Classic of Nan-Hua; Being the Works of Chuang Tsze, Taoist Philosopher (Kelly & Walsh, 1881).
  • Barrett, Rick. Taijiquan: Through the Western Gate (Blue Snake Books, 2006). ISBN 1-58394-139-8.
  • Cane, Eulalio Paul. Harmony: Radical Taoism Gently Applied (Trafford Publishing, 2002). ISBN 1-4122-4778-0.
  • Carr, Michael (1990). „Whence the Pronunciation of Taoism?”. Dictionaries 12: 55–74.
  • Carr, David T. & Zhang, Canhui. Space, Time, and Culture (Springer, 2004). ISBN 1-4020-2823-7.
  • Chan Wing-tsit. A Source Book in Chinese Philosophy (Princeton, 1963). ISBN 0-691-01964-9.
  • Chang, Stephen T. The Great Tao (Tao Longevity LLC, 1985). ISBN 0-942196-01-5.
  • Demerath, Nicholas J. Crossing the Gods: World Religions and Worldly Politics (Rutgers University Press, 2003). ISBN 0-8135-3207-8.
  • Dumoulin, Heinrich, Heisig, James W. & Knitter, Paul. Zen Buddhism: A History (India and China) (World Wisdom, Inc, 2005). ISBN 0-941532-89-5.
  • Eliade, Mircea. A History of Religious Ideas, Volume 2. Translated by Willard R. Trask. Chicago: University of Chicago Press, 1984.
  • Fasching, Darrell J. & deChant, Dell. Comparative Religious Ethics: a narrative approach (Blackwell Publishing, 2001). ISBN 0-631-20125-4.
  • Fisher, Mary Pat. Living Religions: An Encyclopaedia of the World’s Faiths (I.B. Tauris, 1997). ISBN 1-86064-148-2.
  • Goodspeed, Bennett W. The Tao Jones Averages: A Guide to Whole-Brained Investing (E. P. Dutton, 1983).
  • Graham, Angus. Disputers of the Tao (Open Court, 1989) ISBN 0-8126-9087-7.
  • Hansen, Chad D. A Daoist Theory of Chinese Thought: A Philosophical Interpretation (Oxford University Press, 2000). ISBN 0-19-513419-2.
  • Hucker, Charles O. China’s Imperial Past: An Introduction to Chinese History and Culture (Stanford University Press, 1995). ISBN 0-8047-2353-2.
  • Jones, Richard H. Mysticism and Morality: a new look at old questions (Lexington Books, 2004). ISBN 0-7391-0784-4.
  • Keller, Catherine. The Face of the Deep: A Theology of Becoming (Routledge, 2003). ISBN 0-415-25648-8.
  • Kim, Ha Poong. Reading Lao Tzu: A Companion to the Tao Te Ching With a New Translation (Xlibris Corporation, 2003). ISBN 1-4010-8316-1.
  • Kirkland, Russel. Taoism: The Enduring Tradition (Routledge, 2004). ISBN 0-415-26322-0.
  • Kohn, Livia, ed. Daoism Handbook (Leiden: Brill, 2000).
  • Kohn, Livia. The Daoist Monastic Manual: A Translation of the Fengdao Kejie (New York: Oxford University Press 2004)
  • Kohn, Livia & LaFargue, Michael, ed. Lao-Tzu and the Tao-Te-Ching (SUNY Press, 1998). ISBN 0-7914-3599-7.
  • Komjathy, Louis. Handbooks for Daoist Practice. 10 vols. Hong Kong: Yuen Yuen Institute, 2008.
  • Kraemer, Kenneth. World Scriptures: An Introduction to Comparative Religions (Paulist Press, 1986). ISBN 0-8091-2781-4.
  • LaFargue, Michael. Tao and Method: A Reasoned Approach to the Tao Te Ching (SUNY Press. 1994) ISBN 0-7914-1601-1.
  • Little, Stephen and Shawn Eichman, et al. Taoism and the Arts of China (Chicago: Art Institute of Chicago, 2000). ISBN 0-520-22784-0
  • Mair, Victor H. The Columbia History of Chinese Literature (Columbia University Press, 2001). ISBN 0-231-10984-9
  • Mair, Victor H. Experimental Essays on Chuang-tzu (Hawaii, 1983) ISBN 0-88706-967-3.
  • Markham, Ian S. & Ruparell, Tinu. Encountering Religion: an introduction to the religions of the world (Blackwell Publishing, 2001). ISBN 0-631-20674-4.
  • Martin, William. A Path And A Practice: Using Lao Tzu’s Tao Te Ching as a Guide to an Awakened Spiritual Life (Marlowe & Company, 2005). ISBN 1-56924-390-5.
  • Martinson, Paul Varo. A theology of world religions: Interpreting God, self, and world in Semitic, Indian, and Chinese thought (Augsburg Publishing House, 1987). ISBN 0-8066-2253-9.
  • Maspero, Henri. Translated by Frank A. Kierman, Jr. Taoism and Chinese Religion (University of Massachusetts Press, 1981). ISBN 0-87023-308-4
  • Miller, James. Daoism: A Short Introduction (Oxford: Oneworld Publications, 2003). ISBN 1-85168-315-1
  • Mollier, Christine. Buddhism and Taoism Face to Face: Scripture, Ritual, and Iconographic Exchange in Medieval China. (University of Hawai’i Press, 2008). ISBN 0-8248-3169-1.
  • Moore, Charles Alexander. The Chinese Mind: Essentials of Chinese Philosophy and Culture (University of Hawaii Press, 1967). ISBN 0-8248-0075-3.
  • Occhiogrosso, Peter. The Joy of Sects (Doubleday, 1994). ISBN 0-385-42564-3
  • Pas, Julian F. & Leung, Man Kam. Historical Dictionary of Taoism (Scarecrow Press, 1998). ISBN 0-8108-3369-7.
  • Prebish, Charles. Buddhism: A Modern Perspective (Penn State Press, 1975). ISBN 0-271-01195-5.
  • Robinet, Isabelle. Taoist Meditation: The Mao-shan Tradition of Great Purity (Albany: SUNY Press, 1993 [original French 1989]).
  • Robinet, Isabelle. Taoism: Growth of a Religion (Stanford: Stanford University Press, 1997 [original French 1992]). ISBN 0-8047-2839-9
  • Segal, Robert Alan. The Blackwell Companion to the Study of Religion (Blackwell Publishing, 2006). ISBN 0-631-23216-8.
  • Schipper, Kristopher. The Taoist Body (Berkeley: University of California Press, 1993 [original French version 1982]).
  • Schipper, Kristopher and Franciscus Verellen. The Taoist Canon: A Historical Companion to the Daozang (Chicago: University of Chicago, 2004).
  • Sharot, Stephen. A Comparative Sociology of World Religions: virtuosos, priests, and popular religion (New York: NYU Press, 2001). ISBN 0-8147-9805-5.
  • Silvers, Brock. The Taoist Manual (Honolulu: Sacred Mountain Press, 2005).
  • Slingerland, Edward Gilman. Effortless Action: Wu-Wei as Conceptual Metaphor and Spiritual Ideal in Early China (Oxford University Press, 2003). ISBN 0-19-513899-6.
  • Van Voorst, Robert E. Anthology of World Scriptures (Thomson Wadsworth, 2005). ISBN 0-534-52099-5.
  • Waley, Arthur. The Way and Its Power: A Study of the Tao Te Ching and Its Place in Chinese Thought (Grove Press, 1958). ISBN 0-8021-5085-3.

Documentaţie suplimentară

  • Kirkland, Russell. Taoism: The Enduring Tradition. London and New York: Routledge, 2004.
  • Kohn, Livia. The Taoist Experience: An Anthology (Albany: SUNY Press, 1993).
  • Komjathy, Louis. Handbooks for Daoist Practice. 10 vols. Hong Kong: Yuen Yuen Institute, 2008.
  • Miller, James. Daoism: A Short Introduction (Oxford: Oneworld Publications, 2003). ISBN 1-85168-315-1
  • Saso, Michael R. Taoism and the Rite of Cosmic Renewal (2nd ed., Washington State University Press, 1990). ISBN 978-0-87422-054-4
  • Sivin, Nathan. Chinese Alchemy: Preliminary Studies (Cambridge: Harvard University Press, 1968)
  • Sommer, Deborah. Chinese Religion: An Anthology of Sources (Oxford University Press, 1995) ISBN 0-19-508895-6
  • Welch, H. and Seidel, A., Facets of Taoism (Yale University Press, 1979)
  • Hilmar Klaus: The Tao of Wisdom. Laozi – Daodejing. Chinese-English-German. Aachen: Hochschulverlag 600 p. 2009 ISBN 978-3-8107-0055-1
Interpretări populare (neacademice) ale taoismului
  • Dyer, Wayne. Change Your Thoughts, Change Your Life: Living the Wisdom of the Tao (Hay House, 2007). ISBN 978-1-4019-1750-0
  • Hoff, Benjamin. The Tao of Pooh (Penguin, 1983). ISBN 978-0-14-006747-7
  • Wilde, Stuart. Infinite Self: 33 Steps to Reclaiming Your Inner Power (Hay House, 1995). ISBN 978-1-56170-349-4

Traducere şi adaptare din Wikipedia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *