Home » Articole » RO » Afaceri » Traduceri » Traducerea textelor religioase

Traducerea textelor religioase

postat în: Traduceri 2
Sfântul Ieronim, sfântul patron al traducătorilor şi enciclopediştilor
Sfântul Ieronim, sfântul patron al traducătorilor şi enciclopediştilor

Un rol important în istorie a fost jucat de traducerea textelor religioase. Călugării budişti care au tradus sutrele indiene în China, de multe ori denaturau traducerile lor pentru a reflecta mai bine cultura distinctă din China, subliniind noţiuni cum ar fi pietatea filială .

Unul dintre primele cazuri înregistrate de traducere în Occident a fost redarea Vechiului Testament în limba greacă, în al 3-lea secol î.e.n. Traducerea este cunoscută sub numele de „Septuaginta” , un nume care se referă la cei şaptezeci de traducători care au fost însărcinaţi să traducă Biblia în Alexandria, Egipt ( şaptezeci şi doi, în unele versiuni). Fiecare translator a lucrat în izolare în câte o celulăşi, conform legendei, toate versiunile s-au dovedit identice. Septuaginta a devenit textul sursă pentru traducerile ulterioare în mai multe limbi, inclusiv în limba latină, coptă, armeană şi georgiană.

Sfântul Ieronim, sfântul patron al traducerii, este considerat unul dintre cei mai mari traducători din istorie, pentru că a tradus Biblia în latină. Timp de secole, Biserica Romano-Catolică a folosit traducerea sa (cunoscută sub numele de Vulgata), deşi chiar şi această traducere a stârnit la început controverse.

În perioada precedentă şi în timpul reformei protestante s-a tradus Biblia în limbile europene locale – o dezvoltare care a contribuit la despărţirea creştinismul occidental în romano- catolicisml şi protestantism, din cauza disparităţilor dintre versiuni catolice şi protestante în cazul cuvintelor şi pasajelor esenţiale (deşi mişcarea protestantă s-a bazat în mare parte pe alte convingeri, cum ar fi nevoia percepută de reformare a Bisericii Romano-Catolice pentru a elimina corupţia ). Efecte de durată asupra religiilor, culturilor şi limbilor ţărilor respective au fost exercitate de astfel de traduceri ale Bibliei, precum cea a lui Martin Luther în limba germană, Jakub Wujek în poloneză, şi Biblia King James în limba engleză .

Greşeală de traducere : Moise încornorat, de Michelangelo
Greşeală de traducere : Moise încornorat, de Michelangelo

O celebră „traducere greşită” a Bibliei este cea a cuvântului ebraic קֶרֶן (keren), care are mai multe înţelesuri, precum „corn” într-un context în care aceasta înseamnă, de asemenea, „rază de lumină”. Ca urmare, timp de secole artiştii au descris pe Moise Legiuitorul cu coarne în fruntea acestuia. Un exemplu este celebra sculptură a lui Michelangelo. Unii creştini cu sentimentele anti – semite s-au folosit de astfel de reprezentări pentru a răspândi ura faţă de evrei, susţinând că aceştia erau diavoli cu coarne.

Imagine http://en.wikipedia.org/wiki/File:MichaelangeloMoses20020315.jpg

Traducere şi adaptare din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Servicii de web design, scriere articole, optimizare pentru motoarele de căutare (SEO) şi promovare pe Internet pentru comerţ electronic, site-uri web, bloguri şi reţele sociale. Traduceri engleză-română şi franceză-română. CONTACT

2 Responses

  1. admin
    |

    Menachem Cohen, The Idea of the Sanctity of the Biblical Text and the Science of Textual Criticism in HaMikrah V’anachnu, ed. Uriel Simon, HaMachon L’Yahadut U’Machshava Bat-Z’mananu and Dvir, Tel-Aviv, 1979.
    Herbert Weir Smyth, Greek Grammar. Revised by Gordon M. Messing. ISBN 9780674362505. Harvard University Press, 1956. Introduction F, N-2, p. 4A
    http://www.stpaulsirvine.org/images/papyruslg.gif
    Sundberg, Albert C., Jr. (2002). „The Septuagint: The Bible of Hellenistic Judaism”. In McDonald, Lee Martin; Sanders, James A. The Canon Debate. Hendrickson Publishers. p. 72. ISBN 978-1-56563-517-3.
    Exod 24:1-8, Josephus [Antiquities 12.57, 12.86], or an elision. …this name Septuagint appears to have been a fourth- to fifth-century development.”
    Karen Jobes and Moises Silva, Invitation to the Septuagint ISBN 1-84227-061-3, (Paternoster Press, 2001). – The current standard for Introductory works on the Septuagint.
    Jennifer M. Dines, The Septuagint, Michael A. Knibb, Ed., London: T&T Clark, 2004.
    Some scholars hypothesize that certain books (whether completely or partially) may have been written in Aramaic before being translated for widespread dissemination. One very famous example of this is the opening to the Gospel of John, which some scholars argue to be a Greek translation of an Aramaic hymn.
    The Canon Debate, McDonald & Sanders editors, 2002, pp. 414-415, for the entire paragraph.
    Sneddon, Clive R. 1993. „A neglected mediaeval Bible translation.” Romance Languages Annual 5(1): 11-16 [1].
    Paul Arblaster, Gergely Juhász, Guido Latré (eds) Tyndale’s Testament, Brepols 2002, ISBN 2-503-51411-1, p. 120.
    Metzger, Bruce R. Manuscripts of the Greek Bible: An Introduction to Paleography (Oxford University Press, 1981) cf. Papyrus 52.
    Paul Arblaster, Gergely Juhász, Guido Latré (eds) Tyndale’s Testament, Brepols 2002, ISBN 2-503-51411-1, pp. 134-135.
    Paul Arblaster, Gergely Juhász, Guido Latré (eds) Tyndale’s Testament, Brepols 2002, ISBN 2-503-51411-1, pp. 143-145.
    S. L. Greenslade, The Cambridge History of the Bible: The West, from the Reformation to the Present Day. 1995, p. 134
    „The Bible in the Renaissance – William Tyndale”. Dom Henry Wansbrough.
    United Bible Society (2008). „Statistical Summary of languages with the Scriptures”. Archived from the original on 8 March 2008. Retrieved 2008-03-22.
    „2012 Scripture Access Statistics”. Wycliffe Global Alliance. Retrieved 16 April 2013.
    Baptist Bible Translators Institute
    „Formal Equivalence and Dynamic Equivalence: A False Dichotomy”
    http://www.jw.org/en/jehovahs-witnesses/faq/new-world-translation-accurate/#?insight%5Bsearch_id%5D=ab273185-8135-4ee9-a212-210cef439f3e&insight%5Bsearch_result_index%5D=0

  2. BB
    |

    Foarte interesant articolul.Imi poate recomanda cineva o bibliografie care sa trateze aceasta problema a traducerii textelor religioase?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *