» » » » » » » » Transportul şi accesibilitatea oraşului Drobeta Turnu Severin

Transportul şi accesibilitatea oraşului Drobeta Turnu Severin

port turism

Pozitionarea orasului la intersectia unor drumuri nationale si europene, navale si rutiere, a constituit, in general, un mare avantaj, istoria sa fiind puternic influentata de aceasta. Dezvotarea sa in decursul istoriei a stat sub semnul legaturilor de transport cu cele mai indepartate zone ale continentului; calea principala de legatura cu Europa fiind Dunarea. Dupa darea in folosinta a rutei navigabile Rhin-Main-Dunare, orasul a fost pus in legatura directa cu toate marile orase riverane, de la Marea Neagra la Marea Nordului. Totusi, in functionarea transporturilor si asigurarea acccesibiitatii din si inspre municipiu se resimte caracterul periferic al situarii lui si apartenenta la o regiune slab dezvoltata, care nu exercita un efect de antrenare in procesul de dezvoltare.

Desi conectat cu restul regiunilor din tara printr-o infrastructura rutiera de calitate si densitate relativ buna, municipiul Drobeta sufera puternic in ceea ce priveste accesibilitatea la reteaua feroviara, atat in interiorul tarii, cat mai ales in ceea ce priveste legatura cu tarile vecine, ceea ce afecteaza schimburile economice, sociale, culturale.

Transportul rutier

Municipiul Drobeta Turnu Severin este relativ bine conectat la teritoriul judetean, regional, national si european, fiind situat pe traseul unor drumuri care fac legatura cu Europa (DN6 /E70 – Bucuresti – Timisoara), cu judetul si regiunea (DN 56A – Calafat – Simian, DN67 – Drobeta Turnu Severin – Tg. Jiu si DJ607A – Drobeta Turnu Severin – Husnicioara, DJ 607B – Drobeta Turnu Severin – Orsova, DJ 670 – Malovat – Baia de Aram). Aceste drumuri asigura legatura interregionala pe directiile V-SV, N-NV, E-SE. De altfel, strategia de dezvoltare a regiunii SV Oltenia, pe care s-a fundamentat PND si POR, include printre prioritatile sale dezvoltarea infrastructurii de transport precum si dezvoltarea economica in judetul Mehedinti – ca premise pentru dezvoltarea turismului in aceasta zona.

Aceasta facilitate se transforma, insa, pe plan local intr-o disfunctie a circulatiei, deoarece fluxurile de tranzit se suprapun peste circulaia intern a orasului ( cu un trafic estimat la 10-15% din totalul înregistrat), din cauza lipsei unei centuri ocolitoare a zonei urbane pentru traficul greu. Acest trafic utilizeaz în prezent traseul Splaiul M. Viteazu – B-dul Alunis – Calea Timisoarei, producand congestionarea traficului intern si degradarea strazilor interioare si afecteaza calitatea vietii urbane.

Lungimea reelei de strzi din Drobeta Turnu-Severin este de 83,649 km (128 km/100 kmp dar calitatea infrastructurii de transport intern este scazuta (16,41% sunt strzi de categoria a II-a, nu toate fiind asfaltate, ci numai 99,42% din suprafaa acestora. Deorece este nevoie de lucrari de modernizare si reabilitare pe segmente importante de drum, deja unele din ele (intre care strzile Bulevardul Dunrii si Calea Cernetului) sunt propuse pentru finatare din fonduri structurale, prin investitii din POR. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea retelei de strazi urbane va putea asigura integrarea efectiva a municipiului in circuitul turistic regional, national si european.

De asemenea, accesul la coridoarele vest-europene, precum si la cele est si sud-est europene este limitat si ingreunat de capacitatea de transport redusa si calitatea slaba a anumitor elemente de infrastructura, precum si de lipsa accesului la autostrazi sau drumuri expres. Reabilitarea infrastructurii rutiere in intreg teritoriul municipiului este o cerinta esentiala in scopul reabilitarii sale, al atragerii de investitorii straini, al dezvoltarii economice, al dezvoltarii turismului.

Transportul feroviar

Staia CF Drobeta-Turnu Severin se afl pe raza Regionalei Craiova si este situat din punct de vedere feroviar la km 363+764 pe Magistrala 300 (Bucuresti – Craiova – Timisoara). Cldirea în care funcioneaz în prezent staia CF din acest oras dunrean a fost construit la începutul secolului trecut, conform cerinelor din acea perioad. Ea a fost inclus în Programul de reabilitare si modernizare a infrastructurii de transport din România în care unul dintre principalele obiective este reabilitarea staiilor importante de cale ferat din ara noastr, ce urmeaz s fie aduse astfel la nivelul de euro-staii, respectând cerinele standardelor europene privind îmbuntirea serviciilor pentru cltori si normele emise de Uniunea Internaional a Cilor Ferate. Astfel, s-a hotrât ca într-o prim etap s fie întocmite studii de fezabilitate pentru 18 staii, printre care si cea din Drobeta-Turnu Severin. Asadar, vechea gar a orasului Drobeta-Turnu Severin, cunoscut printre ceferisti sub denumirea de staia-locomotiv datorit arhitecturii ei (de la distan, turnul cldirii pare un cos de locomotiv cu aburi), va cpta un nou statut: va fi una dintre primele eurogri din România.

Transportul feroviar sufera, insa, de un dezavantaj major, acela ca nu exista puncte de trecere a frontierei pe calea ferat la Drobeta Turnu Severin spre Serbia, fluxurile de marf si persoane între regiune si ara vecina fiind îngreunate. De aceea, Dunarea este perceputa ca o bariera pentru schimburile economice transfrontaliere.Totodata, judetul Mehedinti are cea mai redusa densitate a liniilor de cale ferata din regiune (26,2,km/1000kmp), ceea ce il plaseaza si pe unul dintre ultimele locuri din tara.

Transportul naval

In regiunea SV, drumurile fluviale europene asigur legturi eficiente cu cele 5 porturi: Drobeta Turnu-Severin, Orsova, Calafat, Bechet si Corabia, acestea fiind, îns, slab dotate cu infrastructura necesara activitatii de transport naval, dispun de utilitati de transbordare costisitoare iar managementul acestora este insuficient de bine pus la punct.

Desi pe fluviul Dunrea, în zona Drobeta Turnu Severin, opereaz muli transportatori înregistrai în România, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria si Germania, portul Drobeta Turnu Severin nu poate oferi conditii pentru desfasurarea eficienta a acestor activitati deoarece nu dispune de amenajri conforme, avand nevoie de investiii importante pentru a putea ridica nivelul acestora la standardele cerute.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *