Vegetaţia comunei Poiana Mare

postat în: Poiana Mare | 0

Vegetaţia comunei Poiana Mare

Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos (Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus spinose), stejarul pufos, ulm, grupate în pâlcuri, ce au fost declarate monumente ale naturii (Pădurea Ciurumela – de la Tunarii Vechi). În cadrul zonei de silvostepă se întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă.

Vegetația nisipurilor

Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris).

Vegetația de luncă

Vegetația de luncă, din această zonă, este dominată de: gârnița (Quercus robur), jugastru (Acer campetre), arțar tătăresc (Acer tataricum), măr pădureț (Malus silvestrus), călin (Viburnum lantana), ulm (Ulmus foliacea), sânger (Cornus sanquinea). Primăvara timpuriu înfloresc următoarele specii de plante: grâușor (Ficaria verna), cutcurig (Heleborus odorus), păștițe (Anemone ranunculoides), ghiocei (Galanthus Nivalis), toporași (Viola odorata), coada vulpii (Alopecurus Pratensis), firuța (Poa silvicola) și păiușul (Festuca prtensis). Acestea alcătuiesc fânețele de luncă. Pirul gros (Cynodon dactylon) domină pășunile de luncă, aflate într-un grad înalt de degradare.

Vegetația bălților

Este dominată de fitocenozele de stuf (Phragmites communis), papură cu frunza îngusta de până la 1 cm. (Typha angustifolia), papură cu frunza îngustă de 1-2 cm. (Typha latifolia), mana de apă (Glyceria maxima). Pe unele bălți se află o vegetație lemnoasă de arin negru (Alnus glutinosa). Suprafețe importante din oglinda apei sunt ocupate de peștișoară (Salvinia natans), lintiță (Lemna minor), nufăr galben (Nuphaer luteum), plutică (Nymphoi des peltata).

Vegetația teraselor

Vegetația teraselor este dominată de unele plantații și pâlcuri de salcâm. Vegetația ierboasă este formată din buruienile: mohor (Setaria viridis), mac roșu (Papave rhoeas), troscot comun (Polygonum aviculare), măzăriche (Vicia striată).

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Share...Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInShare on RedditShare on StumbleUponShare on TumblrPin on PinterestEmail this to someone

Lasă un Răspuns