» » » » » » Zodiacul în astronomia modernă

Zodiacul în astronomia modernă

postat în: Astrologia 0

rho_ophiuchi(Vedere în infraroșu a complexului nor molecular Rho Ophiuchi, foto NASA)

Astronomic, zodiacul definește o zonă spațială care se extinde cu 9° de fiecare parte a eclipticii, în interiorul căreia rămân orbitele Lunii și principalele planete. Este o caracteristică a unui sistem ceresc de coordonate centrate pe ecliptică, (planul orbitei Pământului și traiectoria aparentă a Soarelui), prin care longitudinea cerească este măsurată în grade la estul echinocțiului vernal (intersecția ascendentă a eclipticii și ecuatorului).

Plasarea Soarelui pe echinocțiul vernal, care are loc în fiecare an în jurul datei de 21 martie, definește punctul de plecare pentru măsurare, primul grad fiind din punct de vedere istoric cunoscut sub numele de „primul punct din Berbec”. Primele 30° de-a lungul eclipticii sunt nominal desemnate ca semnul zodiacal Berbec, care nu mai se găsește în proximitatea constelației Berbecului, deoarece efectul precesiei este de a muta punctul vernal prin fundalul constelațiilor vizibile (este în prezent situat în apropiere de marginea constelației Pești, găsindu-se în acea constelație începând cu secolul 2 e.n.). Următoatele 30° ale elipticii sunt desemnate nominal ca semnul zodiacal Taur, și asa mai departe, prin cele douăsprezece semne ale zodiacului, astfel încât fiecare ocupă 1/12 (30°) din marele cerc zodiacal. Semnele zodiacului nu au fost folosite pentru a determina limitele constelațiilor astronomice care se află în vecinătatea zodiacului, care sunt, și întotdeauna au fost, neregulate în dimensiune și formă.

Convenția de măsurare a longitudinii cerești în cadrul semnelor individuale era folosită încă din mijlocul secolului al 19-lea, dar astronomia modernă numără în prezent gradele longitudinii cerești de la 0° la 360°, în loc de de la 0° la 30° în cadrul fiecărui semn.

Utilizarea zodiacului ca un mijloc de a face măsurători astronomice a rămas principala metodă de definire a pozițiilor cerești de către astronomii occidentali până la Renaștere, când preferința s-a mutat în favoarea sistemului de coordonate ecuatorial, care măsoară pozițiile astronomice prin ascensiune dreaptă și declinație, mai degrabă decât definiții bazate pe ecliptică ale longitudinii și latitudinii cerești.

Cuvântul „Zodiac” este, de asemenea, utilizat cu referire la norul zodiacal al firelor de praf care se deplaseazî printre planete, și lumina zodiacala care provine de la împrăștierea luminii soarelui pe ele.

Caractere Unicode

În Unicode, simbolurile semnelor zodiacale sunt codificate în blocul Simbolurilor Diverse:

  1. U+2648 BERBED (HTML ♈)
  2. U+2649TAUR (HTML ♉)
  3. U+264AGEMENI (HTML ♊)
  4. U+264B RAC (HTML ♋)
  5. U+264CLEU (HTML ♌)
  6. U+264D FECIOARA (HTML ♍)
  7. U+264E BALANȚA (HTML ♎)
  8. U+264FSCORPION (HTML ♏)
  9. U+2650SĂGETĂTOR (HTML ♐)
  10. U+2651CAPRICORN (HTML ♑)
  11. U+2652 VĂRSĂTOR (HTML ♒)
  12. U+2653PEȘTI (HTML ♓)

În Unicode 6.0 a fost adăugat și semnul pentru Ophiuchus:

U+26CEOFIUCUS (HTML ⛎

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *